„Avem în jur de 600 de angajați, dar avem birouri și în București și colegi în toată țara care vând. De la achiziții și până la vânzare, noi avem colegi care sunt specializați în fiecare din procesele acestea. Producția ocupă și o parte mare a operațiunilor noastre și foarte mulți dintre colegii noștri sunt lucrători în producție”, a declarat Iulia Sbiera, CFO Pehart Grup, în cadrul emisiunii HR Talks, realizată de wall-street.ro.

„Recrutăm mai des stivuitoriști. E o profesie care se caută mult, nu doar la noi, ci pe toată piața”

Mai bine de jumătate dintre angajații de la Pehart Grup sunt angrenați în producție, unde se lucrează în patru schimburi, ce asigură linii de producție în flux continuu. Prin urmare și procesele de recrutare țin cu pasul cu liniile de producție din fabricile de hârtie care funcționează zi și noapte. „Recrutăm mult și de fiecare dată avem poziții deschise”, spune Iulia Sbiera care oferă și exemplul unui stivuitorist, o meserie foarte căutată în companie, dar și pe piața muncii.

„Recrutările aș zice că anul acesta nu au suferit neapărat modificări față de anii anteriori. Noi recrutăm, sigur, pentru că există plecări din companie. Nu foarte multe, dar există. Însă recrutăm și pentru că n-am extins în ultimii ani (...) Nu aș spune că anul acesta a fost diferit din punct de vedere al recrutării față de față de anii anteriori. Sunt poziții pe care le recrutăm mai des sau sunt zone unde există mai multă cerere pe piață și atunci noi trebuie să fim mai atenți. Aici m-aș gândi la cei care lucrează în ariile de logistică, cum ar fi stivuitoriștii. Aceasta este o o profesie care se caută foarte mult, nu doar la noi, ci și pe piață. O recrutăm mai des”, a mai precizat CFO-ul de la Pehart Grup.

Un stivuitorist câștigă, în medie, în România aproximativ 3.000 de lei, însă pentru a atrage astfel de candidați, angajatorii români se bat cot la cot cu cei din străinătate care le „fură” din meseriași, într-un context în care cererea pentru astfel de poziții este mai mare comparativ cu ceilalți ani. Bătălia nu este, însă, la fel de mare pentru personalul TESA (angajații din domeniile Tehnic, Economic și Socio-Administrativ), acolo unde, angajatorii recrutează și persoane cu mai puțină experiență, dar unde dorința și capacitatea de învățare sunt principalele trăsături în în profilul soft al candidatului, spune Iulia Sbiera despre candidații pe care caută să-i recruteze la Pehart Grup.

Retail jobs

În partea de TESA, recrutăm entry-level, colegi cu foarte puțină experiență, colegi chiar și de pe băncile facultății. Avem programe de internship în care lucrăm cu studenți și de la care căutăm, atunci când îi recrutăm, doar atitudine, caracter, potrivire cu echipa (...) La ce ne uităm în principal este ca persoana să-și dorească să fie alături de noi și să-și dorească să se dezvolte.

Iulia Sbiera, CFO Pehart Grup (foto)

În contextul unui deficit de personal extrem de mare pe care îl regăsim în aproape toate industriile, reprezentanții Pehart Grup spun că au analizat posibilitatea importului de forță de muncă din alte țări, însă au ajuns la concluzia că deocamdată nu vor apela la această soluție. Cu toate acestea, producătorul nu exclude posibilitatea ca în viitor să ia în calcul posibilitatea de a recruta personal non-UE care să vină să lucreze în cele două fabrici de hârtie.

„Ce am făcut în schimb și ar putea să fie o variantă, a fost să relocăm forța de muncă din România. Am avut colegi și avem în continuare care au venit din estul României, acolo unde oferta de de locuri de muncă este mai mică și care au fost au fost relocați. Aceasta ar putea să fie o variantă pe pe termen lung și cu mai mulți oameni decât decât am încercat noi”, a mai precizat CFO-ul de la Pehart Grup.

Oamenii nu vor beneficii sofisticate

Într-o piață a muncii în care angajatorii concurează în a oferi o varietate tot mai mare de beneficii extrasalariale, Pehart Grup are o abordare diferită la acest capitol, dar care nu se abate de la nevoile angajaților. Iulia Sbiera spune că la nivel de beneficii, cu cât acestea sunt mai sofisticate, cu atât „există riscul mai mare de a fi percepute ca niște bariere de către angajați”.

„Și aici vă dau niște exemple. Bonurile de masă sunt foarte apreciate de angajați, pentru că nu fac absolut nimic ca efort suplimentar. Noi avem un suport pentru transport, care presupune că decontăm un procent din abonamente de transport sau bonuri de carburant. Asta înseamnă că avem nevoie de un document suport pentru această decontare, ceea ce înseamnă un bon de carburant sau un abonament. Există persoane care uită să le aducă doar pentru că trebuie să facă ceva pentru a accesa beneficiu.

Putem să vorbim apoi de beneficii mai sofisticate și noi avem asigurări de sănătate, de exemplu, care presupun o programare și presupun un dosar pentru a fi decontate niște servicii medicale. Este sub așteptarea noastră felul în care este utilizat acest beneficiu, pe care noi oricum îl plătim noi, e un asigurator care ne ajută să-l să-l livrăm. El este plătit, însă felul în care este accesat presupune acest efort din partea din partea angajatului, pe care ei aleg să nu-l să nu-l facă”, a mai adăugat Iulia Sbiera, CFO Pehart Grup.

Urmăriți întreaga discuție în cadrul emisiunii HR Talks, un proiect editorial realizat de wall-street.ro prin care ne dorim să venim cu o abordare cât mai practică în dezbaterea celor mai importante teme și trenduri din piața muncii, alături de manageri și specialiști din industrie.

Acest transcript (articol) a fost realizat cu ajutorul soluției software Vatis Tech care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%).

Sursa foto: Shutterstock