”România, o țară bananieră în Europa”, a declarat Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Solutions SRL, inițiatorul plângerii împotriva celor cinci companii din sectorul farmaceutic, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, acuzate de cartel. Scandalul a antrenat și asociațiile de pacienți afectați de lipsa imunoglobulinei, care cer statului român modificarea legislației românești în vederea construirii de centre de colectare adecvată a plasmei.
Liniștea din sectorul farmaceutic a fost spartă de anunțul Consiliului Concurenței privind amendarea a cinci companii furnizoare de imunoglobuline, care au blocat livrarea medicamentului necesar pacienților cu imunodeficiențe primare sau boli autoimune, un medicament fără înlocuitor. Înțelegerea de tip cartel a pornit în urma refuzului statului român de a renunța la taxa clawback.
Ce este taxa clawback
Taxa clawback este o plată trimestrială pe care trebuie să o achite TOȚI producătorii de medicamente. Aceasta reprezintă un procent din marginea de profit obținută din comercializarea medicamentelor compensate, care depășește bugetul alocat trimestrial pentru schemele naționale de tratament subvenționate din Fondul Național pentru Asigurări Sociale de Sănătate.
”Taxa clawback este, de fapt, o soluție de avarie, o invenție a statelor care nu pot asigura mediul concurențial în industria farmaceutică, printre care și România. Lipsa de competitivitate duce la impunerea, în mod birocratic, a plafonării unui preț, care nu îi lovește pe cei cu marjă de piață foarte mare. E ca la service...cauți cea mai bună reparație, dar cu un cost extrem de mic. Această practică lovește în service-urile mici, cu prețuri decente, dar care nu pot face față pieței”, a explicat Hozoc, pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Șantaj la scală largă
Practic, imposibilitatea de a elimina taxa ”gheară” a dus la formarea cartelului celor cinci, aceștia recurgând la șantaj pentru a constrânge autoritățile. Însă șantajul acesta a fost fatal pentru unul dintre pacienții români, în 2018, de aici pornind și ancheta privind colaborarea companiilor.
„E ilegal ca actorii farmaceutici competitori să colaboreze pentru astfel de practici. Au retras de pe piață produsele pentru care noi eram singurii distribuitori la nivel de țară”, a adăugat Hozoc, CEO Besmax Pharma Solutions SRL, companie în domeniul farmaceutic.
Acesta a depus plângerea pe 28 martie 2018, iar ancheta propriu-zisă a debutat abia în luna mai a acelui an. Rezultatele, după cum bine am văzut, au venit abia la patru ani distanță, după ce au fost analizate mai multe documente.
Citeste si:
Distribuitorul mai spune și că, potrivit contractului de distribuție, Besmax Pharma Solutions SRL, își asuma 15% din diferența de producție, acoperind taxa gheară. Însă, la presiunile din partea Asociației Plasma Protein Therapeutics, Biotest AG, producător din Germania, a cedat și a redus cu 80% cantitatea de imunoglobulină livrată.
”Pacienții care au astfel de probleme nu au o altă variantă de tratament. Sunt pacienți cu imunodeficiențe primare, vin cu aceste afecțiuni din naștere, iar singurul tratament este imunoglobulina. Sunt pacienți care nu au suficienți anticorpi și au nevoie de anticorpi de la alte persoane, pe care îi pot obține doar din această imunoglobulină”, a explicat Hozoc.
Hozoc: România ține coada sus. Câinele nu pleacă de la măcelărie
Problema depozitelor insuficiente de imunoglobulină de la nivelul Europei, deoarece 60% din întreaga cantitate vine, de fapt, din Statele Unite ale Americii, nu a ”înmuiat” Guvernul României. Potrivit informațiilor furnizate de Hozoc, imediat după reducerea cantității de imunoglobulină destinată României, premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, a organizat o ședință urgentă pentru găsirea unor soluții, însă fără rezultat.
Citeste si:
În continuare, România menține politica celui mai mic preț din Europa în ceea ce privește medicamentele distribuite.
”Spre exemplu, dacă un distribuitor are un câștig de 100 de lei, căruia i se aplică această taxă forfetară de 27%, urmată de plata TVA-ului, iar ulterior impozite și taxe, acesta aproape că rămâne fără bani în cont”, a explicat Hozoc.
CEO-ul precizează că au fost făcute presiuni la nivel guvernamental pentru reducerea sau amânarea taxei pentru imunoglobulină, însă Guvernul a refuzat categoric. Motivația a constat în faptul că, odată exceptată imunoglobulina, producătorii vor cere derogare și pentru alte medicamente.
”România ține coada sus în mod nejustificat. Producătorii au avertizat că nu vor mai vinde tratamentul în țară, iar România a mers pe principiul ”câinele nu pleacă de la măcelărie”. Dar câinele a plecat...”, a continuat Hozoc.
Citeste si:
Timp de doi ani, taxa clawback a fost suspendată, pentru ca piața să își poată reveni, însă livrările către România nu au fost reluate.
”Când am depus plângerea pentru această situație fără precedent, mi-am imaginat și riscurile aferente. Pentru început, Biotest, partenerul nostru, a reziliat contractul pe care îl aveam, iar un alt partener a anulat comenzile pe care le așteptam”, a adăugat acesta.
La ce riscuri majore e supusă România
Așa cum ne imaginăm, acest scandal din sectorul farmaceutic afectează pacienții, deoarece România nu a mai primit niciun flacon de imunoglobulină, iar spitalele rămân fără stocuri.
Florin Hozoc recomandă ca Ministerul Sănătății să caute soluții la Comitetul de Miniștri în Sănătate al Uniunii Europene, dar și la Autoritatea Europeană de Concurență, beneficiind de sprijinul Consiliului Concurenței din România. În plus, Hozoc sfătuiește autoritățile române să ia măsuri serioase dacă în maximum două luni nu sunt reluate livrările.
Citeste si:
Totodată, acesta precizează că Mecanismul de Protecție Civilă, care a funcționat în contextul pandemiei, nu este cea mai bună soluție.
„În 2018, acest Mecanism a fost activat, iar unul dintre producători a vândut imunoglobulină României la un preț exagerat de mare. Tranzacția a fost intermediată de Crucea Roșie din Austria, la un profit de 100%, prețul fiind cu 70% mai mare față de ce avea România până atunci”, a explicat Hozoc.
Și pentru că pacienții vor fi primii afectați de această chestiune, Rozalina Lăpădatu, Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, a declarat tranșant că, în lipsa acestui medicament, ”românii vor muri în liniște și fără prea mult efort. Întreaga viață a acestor pacienți depinde de imunoglobulină”, a declarat aceasta, într-o discuție wall-street.ro.
Citeste si:
Lăpădatu spune că necesarul optim de imunoglobulină pe un an, în România, este de 4-500 de kilograme. ”Nici în perioadele bune nu am avut mai mult de 200, trăim într-o veșnică criză, o criză care s-a și acutizat odată cu pandemia”, a completat aceasta.
Soluții pentru criza imunoglobulinei
Până la soluționarea crizei la nivel european, România poate acționa la nivel național. Principala direcție este colectarea de plasmă în centre private de plasmafareză, care nu există încă, dar care pot fi construite.
Modificarea legislației românești și racordarea acesteia la normele europene pentru ca existența centrelor să fie posibilă este momentul zero al acestei situații.
”Campaniile de donare de sânge nu sunt o soluție pentru această chestiune, deoarece acestea se fac în centre de transfuzii, neomologate pentru prelucrarea plasmei. Există un raport al Comisiei Europene, realizat în 2017, care indică faptul că centrele pe care le avem sunt învechite și neconforme, cu echipamente neperformante și personal medical neinstruit”, a explicat Hozoc.
Acesta dă exemplul Ungariei, de la care mai importa și România, care colectează circa 800.000 de litri de plasmă pe an, dintre care aproape 600.000 de litri sunt rezervați pentru export. Țara livrează materia primă pentru imunoglobulină și primește înapoi produsul finit, medicamentul.
Cât timp e necesar pentru producția imunoglobulinei
În plus, Lăpădatu, mai sus menționată, precizează că imunoglobulina este rezultatul unui proces îndelungat, care durează aproape un an și jumătate. Sângele recoltat în centrele de transfuzii este un produs final, în timp ce plasma, necesară producției de imunoglobulină, este abia materia primă.
Odată colectată, această este plasată în carantină, pentru a se exclude riscurile unei potențiale contaminări, după care intră în anumite procese de curățare, rezultând imunoglobulina, care este și ea, la rândul ei, verificată.
„Dacă o singură etapă din acest proces este omisă, tot produsul este distrus și se aruncă. De aici și problemele apărute cu stocurile limitate la nivel global”, a explicat Lăpădatu.
În prezent, Hozoc atrage atenția asupra amenzilor date de Consiliul Concurenței și arată că România va deține circa 71.000.000 de euro, cu care poate cumpăra necesarul de imunoglobulină pentru 4 ani (aproximativ o tonă), chiar dacă ar plăti prețuri ca în Germania.
”Aceste amenzi impuse de Consiliul Concurenței producătorilor nu rezolvă criza de imunoglobulină. Dimpotrivă, sunt toate semnalele că o vor agrava, dacă statul român nu modernizează legislația pentru a permite colectarea de plasmă pentru fabricarea de medicamente, inclusiv în centre private, și dacă nu schimbă politica populistă de prețuri plafonate la cel mai mic nivel din UE, chiar și la medicamentele deficitare”, insistă Hozoc.
Dacă un sfert din cei 71.000.000 euro ar fi utilizați pentru achiziția de imunoglobulină, fără preț plafonat, ci stabilit prin licitație, pacienții ar avea tratamentul asigurat pentru un an de zile, timp în care statul ar avea timp să modernizeze legislația privind colectarea de plasmă umană pentru fabricarea de medicamente.
”Proiectul Asociației “Donăm plasma” de construcție și operare a primelor 10 centre de plasmafereză din România, în parteneriat cu centrele de transfuzie, este o bună ocazie pentru producătorii de medicamente să construiască pentru România un sistem de colectare de plasmă umană, care să asigure materia primă necesară pentru fabricarea medicamentelor atât de necesare pacienților români”, a mai spus Hozoc.
Nu în ultimul rând, întrebat dacă această situație se poate sau chiar se repetă în cazul vreunui alt tratament, Florin Hozoc a negat, motivând că există o serie de înțelegeri, însă nu atât de bine potențate. ”Este vorba despre un medicament esențial, produs în cantitate limitată, ceea ce îi crește valoarea și, implicit, posibilitatea de șantaj din partea producătorilor”, a conchis acesta.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
