27 imagini
Deși are o istorie impresionantă de aproape 600 de ani, Castelul Ugron este nou pe radarul turistic, căci s-a deschis ca unitate de cazare abia anul acesta, după îndelungi renovări și multe hârtii plimbate până să-și recapete strălucirea de altădată. Am găsit aici un mix foarte interesant de vechi și nou, de camere înalte și aerisite, specifice Transilvaniei și decorate cu bun gust.
Când am ajuns la Castelul Ugron și am realizat cât de liniște și de frumos este, am înțeles poate, puțin mai mult, de ce aleg străinii să viziteze Transilvania și partea aceasta a țării noastre. Eu personal am ajuns într-o mulțime de colțuri de România, încă de când eram mică, împreună cu familia. Am fost o norocoasă din punctul acesta de vedere pentru că așa am avut ocazia să vizitez multe destinații turistice. În mod cert n-ai cum să vizitezi tot, să te cazezi peste tot și să apuci să mănânci din toate preparatele, așa că nu pot decât să fiu recunoascatoare să poposesc în locuri noi. În Transilvania am ajuns în foarte puține locuri cu familia, dat fiind faptul că Bacăul, orașul meu natal, era mereu prea departe de tot ce are legătura cu Vestul României. Culmea, deși Harghita e practic județul vecin cu cel natal, vântul nu prea m-a purtat pe aici decât abia în ultimii doi ani.
Castelul Ugron din Filiaș (sau Fiatfalva după denumirea în maghiară) este foarte aproape de granița cu județul Mureș, fiind pe maul stâng al râului Târnava Mare. Locația este la 20 de km de Sighișoara, 23 de km de Biserica Fortificată din Saschiz (Mureș), dar și la 46 km de Biserica Fortificată din Viscri (Brașov), deci putem spune, cumva, că împrumută, la nivel cultural, tot ce-i mai bun din mai multe unități administrativ-teritoriale. Am ajuns la castel într-o zi mohorâtă, în care picurii de ploaie încă mai cădeau răzleț până să ajungă să se mai însenineze.
După un drum de la București care n-a fost chiar tocmai cel mai prietenos pentru că a durat cam 5 ore și jumătate cu totul, m-a izbit fix liniștea de care avem nevoie cât să-mi limpezesc gândurile venite de-a valma. Am găsit o grădină imensă care de fapt arată că un soi de parc, cu mai mulți copaci, despre care am aflat ulterior că au în jur de 200 de ani.
Până să ajung să-mi iau în întâmpinare camera, mi-am zis să mă plimb puțin printre împrejurimile castelului. Ce-am uitat să precizez este că am ajuns aici toamna, deci peisajul nu putea să fie decât unul superb și specific acestui anotimp dedicat schimbărilor și transformărilor care se petrec în natură. Fără îndoială, frigul s-a resimțit și el, motiv pentru care plimbarea mea n-a fost una foarte lungă, mai ales că ploaia ne tot pândea de după colț.
În partea stângă, cum te uiți către castel, sunt câțiva cai care pasc liniștiți, cumva, parcă martori necuvântători ai vremurilor mereu în schimbare de la castel, de-a lungul celor 558 de ani de existență (despre care o să vă povestesc, pe scurt, mai jos). În spatele curții castelului am fost întâmpinați de câteva capre viu colorate care se plimbau de colo-colo fără stare.
Întind mâna către una care se apropie încet de mine și care mi-a atras atenția prin culorile ei: negru, alb și maro, de parcă cel care a creat-o nu s-a putut decide și a binecuvântat-o cu mai multe, să fie acolo. Deși nu sunt chiar aceleași nuanțe, căprița îmi aduce aminte de pisicile calico pe care le-am întâlnit și despre care se spune că poartă noroc. Dar n-am timp să duc tot procesul rememorării până la capăt că mă și trezesc cu o ciupitură de deget. Capra „calico” mă mușcă. Poate, totuși, poartă noroc, ce să zic.
Istoria Castelului Ugron – o clădire pasată de la o familie la altă, dar care n-a lipsit nici din visteria statului
Deși este intrat în circuitul turistic abia la începutul verii acestui an, Castelul Ugron din Filiș este o clădire istorică monument, cu o istorie care datează încă din secolul al XV-lea. Nu există foarte multe date scrise despre această clădire (care la vremea respectivă era un conac), însă ce știm cert este că a aparținut lui familiei Geréb, o familie de nobili.
András Geréb a murit în 1628, fără, însă, a lăsă moștenitori, așa că moșiile au mers inițial către visteria Trezoreriei pentru că mai apoi să fie donate de prințul Gabriel Bethlen lui Moise Székely cel Tânăr, judecător regal al Scaunului Odorhei și logodnicei sale, Judit Lónai.
Următoarele secole nu au fost deloc simple pentru Castelul Ugron, din perspectiva numeroaselor certuri apărute în familie, totul pornind de la infidelitatea lui Moise Székely. În sfârșit, în 1676, monumentul și moșia revin familiei Nemeș, mai precis sub proprietatea lui Nemeș János de Hídvég, căpitan general al celor Trei Scaune, diplomat și memorialist renumit.
Sursa foto: ugroncastle.ro
Anii trec, iar disputele nu încetează să apară. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Castelul Ugron ajunge să rămână gol și deteriorat și nu va fi renovat decât în 1817, când Miklós Mikó îl reconstruiește în stil baroc. În 1855, castelul este vândut antreprenorului minier Antal Zakariás care îl deține până în 1866, adică până la moartea să. Ulterior, János Ugron de Ábránfalva (ce dă numele actual al castelului), judecătorul regal al Scaunului Odorheu și baroneasa Ágnes Györffy de Lozsád au cumpărat castelul pentru 40.000 de forinți și l-au lăsat moștenire fiului lor, Zoltán Ugron de Ábránfalva, care a devenit membru al Adunării Naționale în 1892. În 1928, castelul rămâne tot în sânul familiei Ugron și revine copiilor Anna, János, István, Mária și Pál (școliți la renumitele academii agricole din Ungaria) care au gestionat moșia, cu tot cu fermă formată din cai.
Începând cu anul 1947, adică din momentul în care România devine dictatură comunistă, totul se schimbă în contextul în care proprietatea privată dispare. Castelul Ugron, devine, așadar naționalizat, începând cu 1949, perioadă în care clădirea din Filiaș funcționează doar ca gospodărie agricolă.
Istoria recentă a Castelului Ugron: Ce s-a întâmplat după căderea comunismului
Clădirea a trecut de-a lungul vremurilor prin rânduri succesive de renovări: în 1588, în 1625 (când a căpătat și titulatura de castel, după ce a fost refăcut de András Geréb) și, mai târziu, în 1820, când a căpătat forma cea mai apropiată de cea actuală.
În 1990, Castelul Ugron a fost revendicat de descendenții familiei Ugron, însă monumentul istoric care astăzi este unul de categorie A era, în urmă cu 34 de ani, într-o stare de degradare avansată. Deși a fost deteriorat în timpul utilizării sale gospodărie agricolă, din perioada comunistă, cele mai mari deteriorări s-au produs după schimbarea regimului, în timp ce litigiile privind restituirea lui erau în derulare între statul român și proprietarii inițiali (care au recuperat între timp proprietatea).
Eva Ugron, descendentă a familiei Ugron (care locuiește la Budapesta cu soțul său), a cumpărat între timp castelul pentru a opri degradarea acestuia. În 2010 a renovat complet structura acoperișului și a înlocuit țiglele, și ulterior au obținut finanțare de la guvernul maghiar pentru a finaliza îmbunătățiri necesare.
Sursa foto: Facebook - Fiatfalvi Ugron Kastély / Ugron Castle
Sursa foto: Facebook - Fiatfalvi Ugron Kastély / Ugron Castle
Ulterior, au mai avut loc alte noi rânduri de renovări, până în iunie 2024, când Castelul Ugron a fost deschis pentru publicul larg și listat oficial în circuitul turistic.
Cât costă o noapte de cazare la Castelul Ugron
Castelul este dotat cu 12 camere, iar ce mi s-a părut interesant este că niciuna nu seamănă cu cealaltă. Practic, fiecare camera este diferită, iar unicitatea camerelor de la parter constă în faptul că recreează o atmosferă veche prin folosirea de grinzi, podele din cărămidă și saci de cereale că elemente decorative.
Sursa foto: Facebook - Fiatfalvi Ugron Kastély / Ugron Castle
Sursa foto: Facebook - Fiatfalvi Ugron Kastély / Ugron Castle
Sursa foto: Wall-Street.ro
Prețul unei camere pornește de la 75 de euro de persoană, cu mic-dejun inclus. Castelul poate fi închiriat și integral pentru nunți, petreceri, dar și teambuilding-uri, dat fiind faptul că există și o sală de evenimente, ce evocă atmosfera balurilor de altădată.
Reprezentanții castelului mizează cel mai mult în închirierea integrală a unității pentru evenimente corporate de tipul conferințelor, întâlnirilor de business, workshop-urilor și recepțiilor, având în vedere că proprietatea dispune în total de 3 săli, dar și de saloane mici și terase unde se pot ține întâlniri.
„Momentan suntem încă în curs de promovare, nu prea știu oamenii încă de noi (...) Publicul nostru țintă, în acest moment, sunt grupurile care vor să închirieze tot castelul timp de două-trei zile. Eu am lucrat până de curând într-un hotel unde am mai făcut evenimente și unde oamenii au avut solicitarea de a avea locația doar pentru ei. Acolo nu aveam cum, dar aici avem. Eventual o să vrem să facem la un moment dat și câteva programe pentru oamenii care vin în grupuri, de genul tir cu arcul sau călărie. Oricum, în zona noastră sunt și multe atracții turistice, sunt aproape Sighișoara, Corund, Praid”, mi-a povestit directorul unității.
Ce am mâncat la Castelul Ugron
La Castelul Ugron există și posibilitatea de a se efectua doar vizite, în care se poate face un tur al proprietății, dar și a cramei de la subsol – un alt spațiu în care se pot organiza eveniment, dat fiind faptul că nu este o încăpere unde se prepară propriu-zis vinul. Desigur, poți veni li numai să servești masa aici, căci mâncarea este excelentă. Îmi aduc aminte în vizita mea la Castelul Ugron am mâncat un papricaș de pui cu mămăliguță prăjită, o specialitate ungurească reintepretată de Chef Botond.
Sursa foto: Wall-Street.ro
Preparatul a fost compus din ballotine de pui cu emulsie de brânză, nisip de cârnați locali din mangaliță și ulei de pătrunjel. La desert (a doua poză de mai sus) am mâncat o tartă cu mușețel, cu cremă de migdale și portocale pregătită de patiserul italian Toto.
