BCR, Raiffeisen Bank și ING au raportat scăderi ale profitului în prima jumătate a anului. Cea mai slabă evoluție a fost înregistrată de ING*, cu un recul de 29,2%, urmată de BCR, cu o scădere de 18,2%, și de Raiffeisen Bank, cu 5,2%.
Doar BRD a raportat o creștere a profitului dintre băncile analizate. BCR rămâne însă, chiar și după această scădere, cea mai profitabilă bancă dintre cele incluse în analiză. Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, nu și-a raportat încă rezultatele financiare pentru primul semestru din 2026.
Creșterea taxei bancare în România a constat în dublarea impozitului pe cifra de afaceri a instituțiilor de credit de la 2% la 4%, măsură aplicată în a doua parte a anului 2025.
Creditarea continuă să crească, chiar dacă profiturile băncilor sunt sub presiune
În ciuda scăderii profiturilor raportate de trei dintre cele patru bănci analizate, creditarea a continuat să avanseze în prima jumătate a anului 2026. ING a înregistrat cea mai mare creștere a volumului creditelor, de 14,9%, până la 52 de miliarde de lei, urmată de Raiffeisen, cu un avans de 14%, până la 52,1 miliarde de lei. Creditele BRD, inclusiv finanțările prin leasing, au crescut cu 11,6%, până la 58,3 miliarde de lei, în timp ce portofoliul total de credite nete al BCR a avansat cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2025.
Creșterea a fost susținută atât de populație, prin credite ipotecare și de consum, cât și de companii. În același timp, băncile au atras mai multe depozite, ceea ce arată că, în pofida inflației și a incertitudinilor economice, românii și companiile au continuat să economisească.
Rezultatele arată astfel o evoluție în două viteze: activitatea comercială a băncilor continuă să se extindă, dar profiturile sunt afectate de majorarea taxării, de costurile operaționale și, în unele cazuri, de constituirea unor provizioane mai mari.
BCR rămâne lider la profit, dar câștigul a scăzut cu 18%. Provizioanele mai mari au apăsat rezultatul
BCR a raportat cel mai mare profit dintre cele patru instituții analizate, de 1,205 miliarde de lei în primul semestru din 2026. Câștigul a fost însă cu 18,2% mai mic decât cel de 1,473 miliarde de lei obținut în aceeași perioadă din 2025.
Scăderea profitului a venit în pofida creșterii veniturilor operaționale cu 3,1%, până la 3,315 miliarde de lei. Rezultatul a fost afectat de majorarea cheltuielilor, de povara fiscală mai ridicată și, mai ales, de creșterea sumelor puse deoparte pentru eventuale pierderi din credite.
Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare, indicator care reflectă provizioanele constituite de bancă, a ajuns la 352 de milioane de lei, de peste trei ori mai mult decât cele 104 milioane de lei raportate în primul semestru din 2025. BCR explică această evoluție prin recalibrarea parametrilor de risc de credit într-un context macroeconomic și geopolitic mai dificil. Creșterea provizioanelor nu înseamnă automat că un număr mare de clienți au încetat să își plătească ratele, ci că banca se pregătește mai prudent pentru eventuale pierderi viitoare.
Rata creditelor neperformante a ajuns la 2,9%, în creștere moderată față de finalul anului 2025, dar în scădere față de martie 2026. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane s-a menținut la un nivel ridicat, de 133%.
Cât a virat BCR bugetului de stat?
Și taxarea mai mare a sectorului bancar a pus presiune pe rezultate. Grupul BCR a virat peste 484 de milioane de lei la bugetul statului în primul semestru, dintre care 284 de milioane de lei au reprezentat impozitul pe profit, iar 200 de milioane de lei, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor. Cheltuielile administrative au crescut, la rândul lor, cu 6%, până la 1,199 miliarde de lei, banca indicând printre cauze inflația, majorarea TVA și deprecierea leului.
În același timp, BCR a continuat să acorde mai multe finanțări. Portofoliul total de credite nete a crescut cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, datele Erste arată că ritmul de creștere a creditării a încetinit cu 2,7 puncte procentuale față de semestrul anterior. Practic, soldul creditelor a continuat să crească, dar mai lent decât în perioada precedentă.
Sergiu Manea, CEO-ul BCR, a transmis că banca va continua să finanțeze sectoarele care pot ajuta România să treacă de la o economie care concurează prin preț la una care câștigă prin valoare. El a pledat pentru creditare responsabilă, în lei și cu dobândă fixă, și a susținut că România trebuie să devină o destinație de încredere pentru investiții și dezvoltare pe termen lung.
BRD, singura dintre cele patru bănci care și-a crescut profitul
BRD a raportat un profit net de 784 de milioane de lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 2,5% față de cele 764 de milioane de lei obținute în perioada similară din 2025.
Banca a reușit să își majoreze profitul în condițiile în care taxa pe cifra de afaceri s-a dublat, ajungând la 139 de milioane de lei. Cheltuielile operaționale au scăzut însă cu 0,5%, iar costurile cu personalul s-au redus cu 8,3%.
Creditarea a crescut cu 11,6%, până la 58,3 miliarde de lei. Principalul motor a fost segmentul companiilor, unde creditele au avansat cu 16,5%, în timp ce finanțările pentru populație au crescut cu 8%. Depozitele au urcat cu 4,1%, până la 73,7 miliarde de lei.
Rata creditelor neperformante a fost de 2,7%, sub media de 2,9% a sistemului bancar menționată de BRD. Provizioanele nete au crescut ușor, la 147 de milioane de lei, de la 142 de milioane de lei în primul semestru din 2025.
Maria Rousseva, CEO-ul BRD, a transmis că rezultatele au fost obținute într-un context marcat de inflație ridicată, incertitudine geopolitică și o povară fiscală în creștere. Potrivit acesteia, banca a continuat să își sprijine clienții și să își eficientizeze activitatea, menținând în același timp o calitate solidă a activelor și poziții confortabile de capital și lichiditate.
Raiffeisen a creditat mai mult și a atras mai mulți clienți, dar profitul a scăzut
Raiffeisen Bank a încheiat primul semestru cu un profit net de 849 de milioane de lei, în scădere cu 5,2% față de cele 896 de milioane de lei raportate în aceeași perioadă din 2025.
În schimb, banca a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri ale creditării. Volumul creditelor nete a urcat cu 14%, până la 52,1 miliarde de lei. Creditele pentru persoane fizice au crescut cu 16%, cele negarantate cu 19%, iar volumul finanțărilor noi garantate a fost cu peste 57% mai mare.
Creditele acordate companiilor au crescut cu 12%, iar portofoliul de credite pentru investiții al companiilor Mid-Corporate a avansat cu 29%.
Raiffeisen a raportat și cea mai redusă rată a expunerilor neperformante dintre băncile care au publicat acest indicator: 1,49%. Banca a pus această evoluție pe seama disciplinei la plată și a standardelor prudente de acordare a creditelor.
Zdenek Romanek, CEO-ul Raiffeisen Bank România, a transmis că rezultatele confirmă capacitatea băncii de a menține un ritm solid de creștere. El a arătat că instituția va continua să investească în angajați și în tehnologie, inclusiv în utilizarea inteligenței artificiale, dar va păstra interacțiunea umană în centrul relației cu clienții.
Banca a atras cu 44% mai mulți clienți noi pe segmentul retail și cu 70% mai mulți clienți IMM, iar numărul persoanelor înrolate prin canalul digital a crescut cu 110%.
ING a avut cea mai mare scădere a profitului brut, dar a condus la creșterea creditării
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane de lei, în scădere cu 29,2% față de primul semestru din 2025. Spre deosebire de BCR, BRD și Raiffeisen, care au comunicat profitul net, ING a publicat profitul înainte de impozitare, astfel că valorile nu sunt direct comparabile.
Banca a explicat evoluția prin temperarea creșterii economice și majorarea taxării sectorului bancar. Veniturile totale au crescut totuși cu 1,6%, până la 2,1 miliarde de lei.
ING a înregistrat cea mai mare creștere a creditării dintre cele patru bănci analizate. Volumul creditelor a avansat cu 14,9%, până la 52 de miliarde de lei, iar depozitele au crescut cu 5,4%, până la 72,5 miliarde de lei.
Banca a atras 120.000 de clienți noi în primele șase luni, dintre care 50.000 au vârste sub 24 de ani. Numărul total al clienților a ajuns la 2,2 milioane, dintre care două milioane sunt clienți activi.
Mihaela Bîtu, CEO-ul ING Bank România, a transmis că banca a avut o dinamică comercială bună și că atragerea clienților s-a realizat organic, prin utilizarea constantă a produselor și recomandări. Ea a subliniat că digitalizarea rămâne în centrul modelului de business al ING și că peste 90% din baza de clienți utilizează activ serviciile băncii.
