Astfel, Ordonanța de Urgență nr. 7/2026 care a intrat în vigoare la 25 februarie a introdus obligația și pentru cumpărător, nu doar pentru vânzător - așa cum prevedea anterior legea. Sunt vizate atât persoanele fizice, cât și cele juridice.
Noua regulă se aplică și la tranzacțiile auto, inclusiv la achizițiile de vehicule destinate transportului public.
”Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. Prezentarea certificatelor de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea, pe cale electronică, a situației obligațiilor fiscale datorate”, se menționează în Ordonanța de Urgență publicată de Guvern.
Ce este certificatul de atestare fiscală
Certificatul de atestare fiscală este un document oficial emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) sau de primăriile din țară, care arată situația obligațiilor fiscale ale unei persoane fizice sau juridice la un anumit moment. Mai exact, documentul confirmă dacă contribuabilul are sau nu datorii către bugetul de stat, bugetele locale sau alte bugete administrate de autoritățile fiscale.
Pentru eliberarea certificatului nu se percepe nicio taxă.
Certificatul include informații precum impozite, taxe, contribuții și alte obligații fiscale restante sau achitate. Practic, el reprezintă o „fotografie” a situației fiscale la data emiterii. Dacă există datorii, acestea sunt menționate explicit; dacă nu există restanțe, certificatul atestă că persoana sau compania este la zi cu obligațiile fiscale.
În România, certificatul de atestare fiscală este solicitat frecvent în diverse proceduri administrative sau comerciale, cum ar fi participarea la licitații publice, obținerea unor finanțări, vânzarea unor bunuri sau în anumite proceduri notariale. Documentul poate fi obținut fie la ghișeele ANAF sau ale direcțiilor de taxe locale, fie online, prin intermediul platformei Spațiul Privat Virtual.
Cum se obține certificatul de atestare fiscală
Certificat de atestare fiscală prin SPV
Pentru a solicita certificatul de atestare fiscală online, autentifică-te în contul din serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV), accesează secțiunea „Solicitări” → „Eliberare documente”, apoi selectează din lista disponibilă, la rubrica „Tip document”, certificatul de atestare fiscală.
În situația în care ai solicitat certificatul de atestare fiscală prin intermediul SPV, îl vei regăsi în secțiunea „Mesaje” disponibilă în contul tău SPV.
Certificat de atestare fiscală la unitățile ANAF
Persoanele fizice pot solicita eliberarea certificatului de atestare fiscală și la sediul organului fiscal competent, prin completarea cererii pentru eliberarea unui certificat pe care o regăsești aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/A3_OPANAF3654_2015.pdf
În situația în care ai solicitat certificatul de atestare fiscală de la sediul organului fiscal competent, acesta va fi eliberat în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
Certificat de atestare fiscală la primării
Anumite primării, precum Primăria Sectorului 1, sau Primăria Sectorului 4 din București au propriile website-uri prin intermediul cărora contribuabili pot solicita un certificat de atestare fiscală. De notat faptul că dacă vrei să obții în acest fel un certificat va trebui, în prealabil, să ai un cont deschis pe website-ul primăriei.
De asemenea, unele primării acceptă și solicitări de eliberare a certificatului fiscal transmise prin e-mail, cu condiția să trimiți cererea deja completată.
Bineînțeles, cererile pot fi depuse și fizic, la primărie sau la Direcția Taxe și Impozite, uneori fiind recomandată programarea în prealabil.
De ce a dat Guvernul Ordonanța
Guvernul Bolojan a hotărât să adopte această lege pentru a putea atrage mai multe fonduri la autoritățile locale. Motivarea spune că există un risc serios pentru stabilitatea bugetară, în contextul în care multe primării au venituri mici și nu colectează suficiente taxe.
În plus, se invocă în mod explicit obligațiile asumate de România în relația cu instituțiile europene, care impun adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală și disciplină bugetară. Dacă nu se adopta ordonanța de urgență, exista riscul de blocaje administrative, deficit bugetar mai mare și pierdere de fonduri europene.
