„În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare”
Președintele României a declarat că „statele din formatul B9, din zona nordică, au o preocupare comună: Rusia.”
„Pozițiile noastre trebuie compatibilizate în discuții precum cea de azi. A apărut discuția ca această compatibilitate să fie formalizată într-un format mai extins decât acesta”, a afirmat Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului menționează explicit amenințarea reprezentată de Rusia și sprijinul pentru Ucraina. „În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare. În declarație vorbim despre Ucraina și despre sprijinul pe care țările noastre continuă să îl ofere Ucrainei”, a spus președintele României.
“Sintagma 3.0 comprimă această voință comună a țărilor”
Nicușor Dan a precizat că reuniunea B9 reprezintă în mod tradițional o etapă pregătitoare pentru summitul NATO și că una dintre temele centrale ale discuțiilor a fost consolidarea securității trans-atlantice.
„Tradițional, Summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO de la Ankara. Tema a fost să oferim mai mult pentru securitatea trans-atlantică. Pentru securitatea Europei și funcționarea NATO este extrem de important”, a declarat acesta.
Președintele a explicat că statele participante și-au reafirmat angajamentele privind creșterea cheltuielilor militare și dezvoltarea capabilităților de apărare.
„Deciziile, în linii mari, sunt respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare, transformarea banilor în capabilități, astfel încât să facă Alianța mai bine pregătită pentru amenințări, și echilibrarea, în interiorul Alianței, a contribuțiilor între țările europene și SUA. Sintagma 3.0 comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi”, a afirmat Nicușor Dan.
"Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni"
Șeful statului a adăugat că România își respectă angajamentele asumate în cadrul NATO și că anul acesta alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
„Am trecut în revistă pe unde suntem cu respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat la summitul NATO de la Haga din 2025 și progresăm. Suntem cu toții serioși și ne ținem de cuvânt. Din partea României, anul acesta suntem la cheltuieli militare de 2,5% din PIB, iar 40% din acei 2,5% se duc pe echipamente noi”, a declarat președintele României.
Nicușor Dan a declarat că Republica Moldova rămâne una dintre principalele preocupări pentru statele de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.
„Din partea noastră, am vorbit despre Moldova, stat de pe Flancul Estic amenințat, aflat într-un proces de război hibrid cu Rusia. Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni”, a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului a vorbit și despre îngrijorările românilor legate de dronele care ajung în apropierea granițelor țării și a precizat că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO.
„Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care ajung să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu secretarul general NATO. Există proiectul «Santinela Estului», care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați”, a declarat președintele României.
Mark Rutte: "Avem nevoie, de asemenea, de susţinerea Americii pentru Ucraina"
Mark Rutte, șeful NATO, a mai afirmat că ”trebuie să apărăm ţările din Flancul Estic, dar trebuie să facem mai mult, având în vedere pericolul cu care ne confruntăm.”
”Vom sta mpreună şi ne vom apăra împotrriva oricărei ameninţări. Rusia Rusia rămâne în continuare ameninţarea directă a NATO şi continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO”,a declarat, miercuri, la Bucureşti, după Summitul B(, secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Potrivit acestuia, armata trebuie să aibă resursele necesare şi trebuie să cheltuiască mai mult, astfel încât toate ţările să aibă posibilitatea de a se apăra.
“Înseamnă că armata trebuie sa aibă capabilităţile necesare, resurse necesare, trebuie să cheltuiască mai mult şi salutăm investiţiile în apărare din Polonia, din România şi a celorlalţi aliaţi”, a mai afirmat secretarul general al NATO.
Potrivit acestuia, ”este o alianţă transatlantică, dar avem nevoie de o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic, să creştem cheltuielile pentru apărare şi asumându-ne mai multe responsabilităţi pentru apărarea convenţională”.
Scretarul general al Alianţei a precizat, de asemenea, că sprijinul puternic şi continuu pentru Ucraina va fi în continuare o prioritate la summit-ul de la Ankara.
“Avem nevoie, de asemenea, de susţinerea Americii pentru Ucraina, (…) pentru că securitatea Ucrainei este securitate noastră”, a mai declarat Mark Rutte.
Summitul B9 de la București s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune
În această declarație comună, liderii participanți condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare.
Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități. În deschiderea reuniunii, Nicușor Dan a transmis că obiectivul summitului este armonizarea viziunilor privind viitorul NATO și a subliniat că securitatea statelor de pe flancul estic, consolidarea relației transatlantice și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova rămân priorități.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a afirmat că B9 nu mai este „la periferie”, ci reprezintă „un centru de gravitație al NATO”, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.
Acesta a subliniat nevoia de unitate între statele de pe flancul estic și cele nordice, „de la Arctica până la Marea Neagră.”
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a transmis liderilor reuniți la București că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor săi sau să înceapă războaie fără consecințe.
Liderul de la Kiev a mulțumit României și aliaților pentru sprijinul oferit Ucrainei. Printre temele principale discutate la București s-au aflat creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina.
Zelenski: “Europa de Nord şi Centrală şi de Est, sub ameninţarea rusă, din toate punctele de vedere”
Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a declarat miercuri, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, că ţara sa contează pe sprijin european, pe pachetul de 90 de miliarde de euro, pentru a se apuca de lucru, nu mai târziu de luna iunie, pentru producerea dronelor.
"Este important că astăzi avem acest format, aici, care aduce la un loc Europa de Nord şi Centrală şi de Est, care se află sub ameninţarea rusă, din toate punctele de vedere. Acest lucru era clar, chiar şi înainte de invazia pe scară largă din Ucraina, când Rusia a început să ceară ca Ucraina să revină la frontierele sale vechi şi să renunţe la tot.
A fost o cerinţă prostească şi complet neacceptabilă. Însă, dacă au şansa, vor să se revină la acest punct de vedere", a spus preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în intervenţia pe care a avut-o în cadrul Summitului B9.
Volodimir Zelenski a arătat că sprijinul şi modul în care lucrează, laolaltă, pentru apărare şi securitate, energie şi alte domenii economice şi politice, este vital şi trebuie să continue să apere Ucraina, pentru că acesta este cel mai important lucru care opreşte Rusia în momentul de faţă, apărarea noastră.
