Introducerea taxei de 25 de lei pentru coletele care vin din afara Europei
La jumătatea lunii decembrie din 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial legea care prevedea taxa de 25 de lei pusă pe coletele care vin din afara UE și a căror valoare se situează sub plafonul de 150 de euro. Anterior, coletele cu valoarea sub această sumă erau scutite de taxe. Ideea aplicării unei taxe logistice pe coletele de acest tip este discutată la nivel european, însă nu s-a ajuns la un consens în această privință. Cu toate acestea, România și Italia au aplicat-o luna aceasta, cu mențiunea că, în Italia, cuantumul este de doar doi euro/colet.
Shein și Temu sunt printre cei mai mari retaileri din afara UE în ceea ce privește comenzile plasate online de către români. Deocamdată, doar Shein a ales să transfere valoarea acestei taxe în costul final plătit de client.
Comerțul electronic a devenit o parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături (70% dintre aceștia cumpără regulat produse online, conform studiilor UE), iar numărul livrărilor de valoare redusă (sub 150 de euro) din afara uniunii către clienții din UE a crescut exponențial în ultimii ani. În 2022, au fost importate 1,2 miliarde de colete de valoare redusă în UE, iar în anii următori numărul acestora s-a dublat de la an la an (2,4 miliarde în 2023, respectiv 4,6 miliarde în 2024). Aceasta înseamnă că, în 2024, în UE au fost importate zilnic aproximativ 12,5 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.
Val de modificări și creșteri ale taxelor în România
Dincolo de taxa pe coletele care vin din afara Uniunii Europene, românii au fost loviți în luna ianuarie de numeroase creșteri și modificări ale taxelor. Printre cele mai importante se află creșterea taxelor locale cu procente care în unele cazuri au depășit 100%. Iată mai jos o listă cu cele mai importante modificări de taxe din luna ianuarie.
Impozit pe venituri din investiții și tranzacții financiare
- Pentru câștigurile din vânzarea de acțiuni pe bursă, prin case de brokeraj înregistrate în România: impozitul reținut la sursă crește de la 1% la 3% (dețineri > 1 an) și de la 3% la 6% (dețineri < 1 an).
- Pentru tranzacțiile fără broker: impozitul urcă de la 10% → 16%.
- Impozitul pe câștigurile din criptomonede trece tot la 16%.
Impozit pe profit – multinaționale
- Se limitează semnificativ cheltuielile deductibile legate de drepturi de proprietate intelectuală, management și consultanță pentru multinaționalele care nu plătesc impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA).
Impozite locale mai mari
- Creșteri semnificative pentru impozitele pe clădiri, terenuri și vehicule, cu mai puține scutiri.
- Taxa pe „lux” pentru clădiri și mașini de mare valoare crește de la 0,3% → 0,9%.
Proceduri legate de inactivitate și riscul de dizolvare al firmelor
- Firmele pot fi declarate inactive dacă nu au cont bancar/Trezorerie sau nu depun situațiile financiare în termen, iar cele inactive prea mult pot fi dizolvate.
Eșalonări la plată mai restrictive
- Condiții noi, inclusiv contract de fideiusiune (garanție prin care statul se asigură că are șanse mai mari să încaseze bani) pentru a obține eșalonări clasice.
- Eșalonările simplificate capătă limite fixe de datorii (100.000 lei pentru persoane fizice, 400.000 lei pentru firme).
Obligații financiare pentru firme
- Toate firmele trebuie să dețină cont bancar sau la Trezorerie – în lipsa acestuia pot fi sancționate.
- Comerțul și serviciile vor fi obligate să accepte plata cu cardul indiferent de nivelul încasărilor în numerar.
Schimbări în legislația societăților
- Capitalul social la constituirea unei firme: 500 lei (față de 1 leu).
- Pentru firme cu cifră de afaceri > 400.000 lei: 5.000 lei.
Alte măsuri din pachet
- Amenzi sporite pentru munca la negru (până la 40.000 lei per persoană, total până la 1 milion lei).
- Mai multe restricții privind împrumuturile între firme și persoane afiliate, distribuirea de dividende și majorările de capital.
Acordul Mercosur și acordul UE-India
Uniunea Europeană a semnat un acord istoric cu țările Americii de Sud, al cărui scop principal este reducerea taxelor vamale dintre cele două economii. Decizia UE a fost întârziată de unele state europene, care au invocat riscul ca agricultura europeană să aibă de suferit, în condițiile în care produsele provenite din țările Mercosur ar putea pune în pericol un sistem agricol deja încercat în ultimii ani și aflat în centrul unor proteste majore.
Acordul UE-Mercosur deschide o piață uriașă pentru companiile europene, peste 270 de milioane de consumatori și permite firmelor din UE, să exporte mai ușor bunuri și servicii în Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, cu taxe mult mai mici sau inexistente. În același timp, firmele din țările Mercosur vor avea acces mai larg pe piața europeană.
Un alt acord semnat de Uniunea Europeană luna aceasta este cu India. India va acorda UE reduceri tarifare pe care niciunul dintre ceilalţi parteneri comerciali ai săi nu le-a primit. De exemplu, tarifele pentru autoturisme vor scădea treptat de la 110% la 10%, în timp ce acestea vor fi eliminate complet pentru piesele auto după cinci până la zece ani. Tarifele de până la 44 % pentru utilaje, 22 % pentru produsele chimice şi 11 % pentru produsele farmaceutice vor fi, de asemenea, eliminate în cea mai mare parte.
Un capitol dedicat va ajuta, de asemenea, întreprinderile mici din UE să profite pe deplin de noile oportunităţi de export. De exemplu, ambele părţi vor institui puncte de contact specifice pentru a oferi IMM-urilor informaţii relevante cu privire la ALS şi pentru a le ajuta în orice problemă specifică cu care s-ar confrunta atunci când încearcă să utilizeze dispoziţiile ALS. În plus, IMM-urile vor beneficia în special de reducerile tarifare, de eliminarea barierelor de reglementare, de transparenţa, stabilitatea şi previzibilitatea prevăzute de acord.
SUA escaladează tensiunile internaționale (Venezuela, Groenlanda, Iran)
SUA escaladează tensiunile internaționale printr-o serie de acțiuni în mai multe regiuni cheie din lume. În Venezuela, SUA menține presiunea politică și economică, refuzând să recunoască regimul condus de Nicolás Maduro. La începutul lunii ianuarie, Statele Unite au efectuat un atac la scară largă asupra capitalei Venezuelei, președintele Nicolas Maduro fiind capturat și evacuat din țară.
Trump a mai spus că intenționează să autorizeze companiile petroliere americane să preia infrastructura energetică a Venezuelei. Trump a declarat că SUA vor trimite trupe în Venezuela în scopul asigurării petrolului, promițând că banii vor fi folosiți pentru rambursarea daunelor cauzate venezuelenilor și Statelor Unite sub conducerea lui Maduro.
Groenlanda este încă o țintă pe care o are președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Acesta vrea să cumpere Groenlanda, deși a refuzat să excludă o preluare militară a acestei insule ce este un teritoriu autonom din cadrul Danemarcei, țară cu care secretarul american de stat Marco Rubio va avea discuții pe acest subiect.
Mai mulţi senatori americani au introdus un proiect legislativ ce i-ar interzice administraţiei preşedintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în alt fel teritoriul unui aliat din NATO fără consimţământul ţării partenere respective, transmite agenția germană DPA, citată de Agerpres.
Senatorii au avertizat că orice încercare de a pune stăpânire pe Groenlanda ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea alianţei şi ar submina eforturile de contracarare a ameninţărilor venite dinspre Rusia şi China.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că a insistat asupra "necesităţii de a respecta fără echivoc" suveranitatea Groenlandei şi Danemarcei în timpul unei întâlniri cu o delegaţie bipartizană a Congresului Statelor unite la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveţia, notează AFP.
La începutul lunii o parte a Iranului a fost cuprinsă de protestele care au început la Teheran şi care au fost iniţial legate de costul ridicat al vieţii, dar care s-au extins ulterior pentru a include revendicări politice. Donald Trump a amențitat atunci că o să intervină „dacă Iranul împușcă protestatarii pașnici și îi ucide violent, așa cum are obiceiul”.
De atunci, Trump vine cu amenințări asupra Iranului și a menționat că orice țară care face comerț cu Iranul va fi supusă în SUA unei taxe vamale de 25%.
Scumpirea biletelor STB, respinsă. Prima înfrângere a lui Ciucu la Primărie
La sfârșitul acestei luni, primarul capitalei, Ciprian Ciucu a declarat că este necesară creșterea prețului pentru călătoriile cu STB. Acesta a propus ca prețul să crească de la 3 lei la 5 lei, în contextul în care. nu demult, acesta spunea că primăria se confruntă cu multiple probleme și că instituția pe care o conduce a mai rămas cu 1 milion de euro din banii primiți în ianuarie.
În urma acestei propuneri, Consiliul General al Municipiului București a respins proiectul. Propunerea lui Ciucu a întrunit 23 de voturi "pentru", 22 de abţineri şi 5 voturi "împotrivă".
Ciprian Ciucu a declarat că va lupta în continuare pentru proiectele pe care le-a propus și care au fost respinse de Consiliul Local recent. Acesta remarcă faptul că propunerile sale au fost în general respinse de reprezentanții PSD, PPUSL și AUR, în vreme ce oficialii PNL, USR, REPER, Forța Dreptei și PMP l-au susținut.
Preşedintele PSD Bucureşti, Daniel Băluţă, primar al Sectorului 4, a declarat că majorarea tarifelor STB pentru transportul public, propusă de primarul general al Capitalei, este o măsură nedreaptă, care arată lipsa de soluţii a lui Ciprian Ciucu, cel care începe să "rezolve" problemele critice ale oraşului pe spatele bucureştenilor.
