Dr. Ioana Bujdei-Tebeică
Medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice
Acest articol își propune să pună ordine. Discutăm trei momente diferite din parcursul oncologic: prevenție, tratament activ și viața după cancer; și pentru fiecare răspundem la o singură întrebare: ce ai voie, ce e bine și ce ar trebui să faci concret în farfurie.
Prevenția: cea mai bună medicație e cea pe care n-o iei
Aproximativ 40% dintre cancere ar putea fi prevenite prin schimbări de stil de viață, dacă populația ar adopta recomandările World Cancer Research Fund și American Institute for Cancer Research (WCRF/AICR). E o cifră care merită repetată: patru din zece cazuri de cancer pot fi, în teorie, evitate prin lucruri care nu necesită rețetă, nu costă scump și nu au efecte secundare.
WCRF și AICR, cele două organisme internaționale care sintetizează literatura globală de cancer și nutriție actualizează periodic un set de recomandări bazate pe revizii sistematice a sute de studii. Versiunea actuală conține opt principii practice, pe care le traduc mai jos în limbaj de bucătărie.
1. Menține o greutate optimă și echilibrată
Excesul de țesut adipos crește riscul a cel puțin 13 tipuri de cancer, printre care cel colorectal, de sân (postmenopauză), endometru, pancreas, rinichi, ficat și esofag. Mecanismul nu e misterios: țesutul adipos în exces produce hormoni (estrogen, insulină) și molecule inflamatorii care favorizează creșterea celulelor anormale.
Ce înseamnă concret: un indice de masă corporală între 18,5 și 24,9 kg/mp și o circumferință abdominală <94 cm pentru bărbați și <80 cm pentru femei. Pentru cei care au depășit acest interval, nu e nevoie să ajungi la „greutatea ideală” pentru a obține beneficii; chiar și o reducere de 5-10% din greutatea corporală îmbunătățește semnificativ profilul de risc. Cu toate acestea, cel mai corect ar fi efectuarea unei analize de compoziție corporală pentru definirea compartimentelor.
2. Fii activ fizic
Minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână (sau 75 de minute de activitate intensă) este pragul recomandat. Asta înseamnă 30 de minute de mers susținut, cinci zile pe săptămână. Activitatea fizică reduce inflamația sistemică, reglează nivelurile hormonale și ajută la menținerea greutății.
Se poate traduce prin a coborî cu o stație de metrou mai devreme. Urcatul scărilor. Plimbatul la pauza de prânz. Nu trebuie să te înscrii la sală pentru a obține efectul protector și chiar aș puncta că fără un ajutor specializat poate fi chiar în detrimentul dumneavoastră. Recomand frecvent ședințe de kinetoterapie pentru a activa mai bine grupele musculare deficitare.
3. Mănâncă o dietă bogată în plante
Cerealele integrale, legumele, fructele și leguminoasele oferă fibre, vitamine, minerale și mii de compuși bioactivi (polifenoli, carotenoizi, glucozinolați) care funcționează în echipă pentru a reduce inflamația, a hrăni microbiota intestinală (bacteriile intestinale) și a proteja ADN-ul celular.
Țintește 30 de grame de fibre pe zi (majoritatea românilor consumă sub jumătate). Construiește farfuria pe principiul „jumătate plantă”: la fiecare masă, jumătate din farfurie să fie ocupată de legume sau salată, un sfert de cereale integrale (orez brun, hrișcă, ovăz, paste integrale, pâine din făină integrală) și un sfert de proteină (pește, ou, leguminoase, carne albă, ocazional carne roșie).
4. Limitează „fast food” și produsele ultraprocesate
Aici lucrurile s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. Un studiu din 2023 pe aproape 200.000 de britanici, a arătat că fiecare creștere de 10% în consumul de alimente ultraprocesate este asociată cu o creștere semnificativă a riscului de cancer ovarian și a mortalității generale prin cancer. Cohorte europene mari (EPIC, peste 266.000 de participanți) au confirmat asocierea între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și apariția simultană a cancerului și a bolilor cardiometabolice.
Ce înseamnă „ultraprocesat”? Produse cu liste lungi de ingrediente pe care nu le-ai avea în bucătărie: emulgatori, arome artificiale, siropuri de glucoză-fructoză, stabilizatori, coloranți. Exemple fiind: cipsurile, batoanele, cerealele de mic dejun colorate, mezelurile, băuturile carbogazoase, pâinea albă industrială, deserturile ambalate, sosurile gata făcute.
De multe ori putem aplica aici regula bunicii. Dacă bunica n-ar fi recunoscut produsul ca mâncare, probabil e ultraprocesat. Un exemplu simplu ar fi mezelurile care, în teorie, ar trebui să conțină doar carne, apă, sare, și/sau condimente.
5. Limitează carnea roșie și procesată
În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat carnea procesată (șuncă, salam, cârnați, bacon, parizer, cremvurști) ca având un efect „cancerigen” (Grupul 1, aceeași categorie ca tutunul fără același nivel de risc; clasificarea reflectă tăria dovezii, nu mărimea efectului). Carnea roșie (vită, porc, miel) e clasificată ca „probabil cancerigenă” (Grupul 2A).
Fiecare porție de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic crește riscul de cancer colorectal cu aproximativ 18%. Cincizeci de grame înseamnă două-trei felii de salam sau un cârnat mediu pe zi, în fiecare zi.
Limitează carnea roșie sub 500 de grame pe săptămână (greutate gătită) și păstrează carnea procesată pentru ocazii rare, nu pentru micul dejun de duminică. Înlocuiește cu pește (mai ales pește gras: somon, sardine, de două ori pe săptămână), ou, leguminoase (linte, năut, fasole), tofu și carne albă.
6. Redu băuturile îndulcite cu zahăr
Sucurile carbogazoase, băuturile energizante și sucurile de fructe ambalate aduc calorii „goale” care favorizează creșterea în greutate fără a induce sațietate. Indirectă, dar reală, este astfel contribuția lor la riscul de cancer prin obezitate.
Ce ne rămâne? Apa, apa infuzată, cafeaua sau ceaiul. Sucul natural de fructe nu e o alternativă bună, un pahar de suc de portocale conține zahărul a 3-4 portocale, fără fibrele care să tempereze absorbția.
7. Limitează consumul de alcool
Aici știința ne-a avertizat ferm: pentru cancer, nu există un nivel sigur de consum. Alcoolul este clasificat IARC Grupul 1 și este legat direct de cel puțin șapte tipuri de cancer (cavitate orală, faringe, laringe, esofag, ficat, sân, colon).
Dacă consumi, fă-o moderat și conștient. „Moderat” înseamnă maximum o unitate alcool pe zi pentru femei, două pentru bărbați. „O unitate alcool” înseamnă un pahar de vin (150 ml) sau o halbă de bere (330 ml) sau un pahar de tărie (40 ml). Și nu, nu se recomandă să consumăm unitățile dintr-o săptămână într-o singura zi.
8. Nu te baza pe suplimente pentru prevenția cancerului
Recomandare clară: pentru prevenția cancerului, mâncarea reală bate suplimentele. Studii mari au arătat că suplimentele cu doze mari (beta-caroten, vitamina E în anumite contexte) pot chiar crește riscul. Excepțiile sunt situațiile de deficiență documentată (de exemplu vitamina D la persoane cu nivel scăzut) și acelea trebuie tratate țintit, nu cu „multivitamine pentru orice eventualitate”.
Pacientul în tratament activ: când nutriția devine medicament
Aici regulile se schimbă radical. Pacientul oncologic în chimioterapie, radioterapie sau perioperator nu are aceleași nevoi nutriționale ca o persoană sănătoasă care vrea să prevină boala. Aici, scopul principal este menținerea masei musculare și a greutății, nu scăderea acestora.
De ce contează atât de mult? Pentru că sarcopenia (pierderea de masă musculară) la pacienții oncologici este asociată cu mai multe complicații chirurgicale, mai multă toxicitate la tratament și o supraviețuire mai scurtă. Mușchiul nu e doar estetică, este o rezervă metabolică, un țesut activ, pe care organismul o folosește când luptă cu boala și cu tratamentul.
Ghidul ESPEN (European Society for Clinical Nutrition and Metabolism), actualizat în 2021, oferă două ținte concrete pentru pacientul oncologic:
- Energie: 25-30 kcal pe kilogram de greutate corporală pe zi.
- Proteine: 1,0-1,5 grame pe kilogram pe zi (deci între 70 și 105 g de proteine pentru o persoană de 70 kg).
Pentru context: recomandările pentru o persoană sănătoasă sunt de aproximativ 0,8 g/kg/zi. Pacientul oncologic are nevoie de aproape dublu. Iar în practică, studiile arată că până la două treimi dintre pacienții oncologici nu ating aceste ținte fără sprijin alimentar specializat.
Cum se traduce în farfurie
- O persoană de 70 kg care urmează chimioterapie ar putea consuma într-o zi spre exemplu:
- Mic dejun: două ouă, două felii de pâine integrală, o lingură de unt de arahide, un iaurt grecesc (≈30 g proteine).
- Gustare: un pumn de migdale și un pahar de chefir (≈10 g proteine).
- Prânz: o porție de pui sau pește (150 g) cu orez și legume (≈35 g proteine).
- Gustare: brânză cottage sau două felii de cașcaval cu fructe (≈15 g proteine).
- Cină: o porție de pește gras sau linte gătită cu legume (≈20 g proteine).
Total: aproximativ 110 g de proteine, distribuite în mod realist pe parcursul zilei.
Probleme specifice tratamentului
Greață și dificultăți de alimentare. Mese mici și frecvente (5-6 pe zi), reci sau la temperatura camerei (mirosurile sunt mai puțin puternice), alimente blânde (orez, banane, biscuiți simpli, supă limpede). Suplimentele orale nutritive hipercalorice (de tip Fortimel, Nutridrink) sunt utile și ușor de consumat. Ghimbirul ajută la grețuri ușoare.
Mucozită orală (răni în gură). Evită alimente acide, condimentate sau foarte calde. Mizează pe texturi moi, cremoase: piureuri, smoothie-uri, iaurt, ovăz, ouă moi. Apă rece sau înghețată poate calma temporar.
Modificări de gust. „Totul are gust de metal” este o acuză frecventă. Folosește tacâmuri de plastic în loc de metal. Marinează carnea în suc de lămâie, oțet balsamic, mirodenii dulci. Înlocuiește carnea roșie (gust metalic accentuat) cu pui, pește sau ou.
Diaree. Crește fibrele solubile (banane, orez fiert, mere coapte, ovăz), redu fibrele insolubile temporar, hidratează agresiv (apă, supe, soluții electrolitice). Evită lactatele dacă suspectezi intoleranță tranzitorie.
Constipație (frecventă în timpul tratamentului cu opioide): prune uscate, kiwi, multă apă, mers ușor.
Ce să eviți
- Dietele restrictive făcute pe internet. „Postul terapeutic”, „dieta cetogenă”, „dieta alcalină” niciuna nu are dovezi solide pentru a fi recomandată în tratamentul activ și majoritatea cresc riscul de pierdere musculară.
- Megadoze de vitamine și antioxidanți. Pot interfera cu efectul radioterapiei și al unor chimioterapii. Discută cu oncologul înainte de orice supliment.
- Alimente crude la pacienții cu neutropenie: carne crudă, ou crud (maioneză de casă), pește crud (sushi), brânzeturi cu mucegai, fructe nespălate. Riscul de infecție este real.
După tratament
Aproximativ 786 de pacienți cu istoric de cancer au fost urmăriți în studiul italian Moli-sani; cei cu aderență mai mare la recomandările WCRF/AICR au avut o mortalitate generală semnificativ mai mică. Acest pattern se replică în multe alte cohorte: după tratament, întoarcerea la o dietă de tip prevenție este protectivă.
Cu alte cuvinte, supraviețuitorii de cancer urmează aceleași recomandări ca populația generală pentru prevenție; cu o singură nuanță importantă: până ce greutatea, masa musculară și statusul nutrițional sunt complet recuperate (lucru care poate dura 6-12 luni post-tratament), proteinele rămân la limita superioară (1,2-1,5 g/kg/zi) și aportul caloric rămâne adecvat.
Apoi: dietă bogată în plante, sărac în alimente ultraprocesate și carne procesată, alcool moderat sau deloc, activitate fizică regulată; inclusiv antrenament de rezistență, care este probabil cea mai subestimată intervenție pentru supraviețuitorii de cancer.
Trei reguli pentru orice etapă
Pentru prevenție și pentru viața după cancer: jumătate de farfurie plante, sfert cereale integrale, sfert proteină. Pește gras de două ori pe săptămână. Mai puțin de 500 g carne roșie pe săptămână. Carnea procesată se recomandă doar ocazional, nu zilnic. Alcool: cât mai puțin posibil.
În tratament activ: proteinele sunt prioritatea. 1,0-1,5 g/kg/zi, distribuite pe toată ziua. Nu e momentul pentru diete restrictive sau slăbire.
Suplimentele nu înlocuiesc mâncarea reală. Suplimentele țintite, doar la indicația medicului, după documentarea unui deficit.
Mâncarea nu vindecă cancerul. Dar mâncarea bună reduce riscul să-l faci, te ajută să-l treci mai bine dacă îl ai, și îți crește șansele să nu-l mai vezi din nou după ce ai terminat tratamentul. Asta este, în lumea reală a medicinei bazate pe dovezi, o intervenție profundă, chiar dacă vine din farfurie.
