Apoi, digitalizarea mediului public este foate redusa.
“Investitiile au fost blocate in 2017, iar proiectele de digitalizare in administratia publica in 2018 au fost sub 50 de milioane de euro (investitii in software si servicii – n.r.), in conditiile in care intreaga piata de IT se ridica la 5,4 miliarde de euro. Practic, sub 1% din investitiile din IT au fost in digitalizarea sectorului public”, puncteaza Gabriela Mechea, director executiv al asociatiei software din Romania, ANIS.
Investitiile in hardware au fost de circa 60 de milioane de euro, conform ANIS, citand informatii ale Ministerului Fondurilor Europene. “Unele dintre ele sunt incepute, altele abia incepute si neterminate”, spune Gabriela. “Din pacate, multe dintre investitii au fost blocate, inghetate, in ultimii ani. Lipsa de buget, de specialisti si lipsa de vointa politica au lovit in digitalizarea institutiilor publice”.
Din pacate nici mediul privat nu sta foarte bine, avand un grad scazut de adoptie a tehnologiei. 10% dintre companii folosesc servicii cloud, fiind pe penultimul loc in UE (media UE este de 26%). Doar 17% dintre companii au implementat solutii ERP, comparat cu 34% media UE.
Citeste si:
Cetatenii nu interactioneaza digital cu mediul public
Cetatenii nu interactioneaza online cu mediul public – daca media europeana este de 52% (si mult mai ridicata in nordul Europei, undeva intre 89-93%), in Romania interactiunile online cu mediul public se situeaza la sub 10%, ba chiar la 3% in sud-est, conform datelor ANIS.
IT-ul reprezinta 5,7% din PIB, cu o crestere estimata de 25% pana in 2022. Zona de nord-vest a tarii va atrage cele mai multe investitii si companii in perioada urmatoare, pentru ca este aproape de granita. Lipsa infrastructurii loveste, deci, si in piata IT.
“Bucurestiul este un pic saturat in resursele pe care le poate pune la dispozitie companiilor de tehnologie. Am remarcat ca exista o crestere a interesului pentru nord-vest – Timisoara, Cluj vor echilibra balanta de forte cu Bucurestiul”.
Companiile mari, de peste 250 de angajati, inregistreaza o crestere constanta de aproximativ 20%/an, in timp ce companiile medii (50-250 angjati) au crescut in ultimii trei ani cu doar 1%/an si se observa stagnare. Cauzele sunt cresterea accelerata a costului muncii, instabilitate politica si imprevizibilitatea legislativa din ultimii 2-3 ani care au dus la pierderea competitivitatii companiilor medii si mici. “Pana cand nu se va da drumul la piata interna, la proiecte locale, va fi foarte greu sa sustinem firmele autohtone. Aceasta ar trebui sa fie directia principala a factorului politic, guvernamental – sustinerea companiilor romanesti care produc proprietate intelectuala!”, puncteaza sefa ANIS.
Citeste si:
Periculos: firmele cu capital strain realizeaza doua treimi din veniturile IT
Este ingrijorator faptul ca firmele cu capital strain realizeaza 2/3 din veniturile din IT in Romania, in conditiile in care, ca numar de companii, ele reprezinta doar 10%. “Aici este un grad mare de vulnerabilitate - daca nu suntem atenti si companii mari decid sa isi mute bagajele in alte tari, industria se va destabiliza”.
Numarul de companii din IT este de aproape 11.000, in crestere cu circa 9% pe an, urmand sa ajunga la circa 14.500 in 2022. “Trebuie sa fim insa foarte atenti la aceasta fragilitate data de faptul ca firmele mari sunt putine, sub 10%, si acestea sunt cele care aduc peste 70% din veniturile din IT!”, avertizeaza Gabriela Mechea.
Ca numar de angajati asistam la o crestere uniforma, cu circa 10% pe an – 125-126.000 de oameni in 2019 angrenati in industria IT. “Nu ne gandim doar la programatori, ci tot staff-ul companiilor de IT din tara. Deci companiile de tehnologie din Romania in prezent insumeaza circa 125.000 de oameni. Companiile mari inglobeaza cam 50% din forta de munca si, repet, produc 70% din venituri. Companiile mici si foarte mici sunt pe locul doi ca forta de munca, cu 30% din angajati”.
Citeste si:
Productivitatea angajatilor a ramas constanta
Productivitatea angajatilor a ramas relativ constanta, intre 47-48.000 de euro/angajat/an. A existat o scadere masiva in ianuarie 2018, din cauza mutarii contributiilor catre angajat, in masura in care companiile din IT au fost lovite de “strategia” PSD si au fost obligate sa absoarba un cost suplimentar mare, brusc.
In 2017 deci productivitatea scazuse la 45.000 de euro/angajat. “Atunci au fost companii care au pierdut proiecte in fata Portugaliei, de exemplu, nu am mai fost competitivi cu tarile din vest. Salariul net este undeva pe acolo, s-a pierdut diferenta mare fata de vest, iar costul muncii la noi a crescut. Munca devine din ce in ce mai scumpa si se vede asta”, spune Gabriela Mechea.
Totodata, acea mutare a contributiilor catre angajat a lovit puternic si in investitiile facute de companii, acest indicator scazand cu 10 milioane de euro in 2018, intr-o piata a investitiilor in IT de circa 150,5 mil. de euro in 2019, in crestere de la 131,6 mil. euro in 2018 si 139,2 mil. euro in 2017.
“2017-2018 au fost ani de turbulente politice, si acest lucru s-a vazut, negativ, in industria IT”, puncteza sefa Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii.
“Este foarte importanta previzibilitatea. Daca unei companii ii spui ca ii cresti costurile, taxele, incepand din 2021, firma are timp sa se calibreze, sa absoarba aceasta crestere. Daca insa o dai brusc, cum a fost in 2017, companiile sunt profund zdruncinate”.
Citeste si:
Cam 80% din costurile unei companii de IT sunt cele cu forta de munca, IT-ul nu utilizeaza, in general, materii prime costisitoare. “Atunci cand avem 80% din costuri cu forta de munca si forta de munca creste cu 10%, impactul in preturile finale este foarte mare. Deci in cazul in care se ia o decizie fiscala in acest sens, cu siguranta ca impactul va fi serios. Ne dorim din partea executivului, inainte de a face o miscare in aceasta directie, sa faca o miscare bazata pe informatii si pe numere, pe discutii cu specialisti, consultanti, sa puna in balanta cat castiga si cat pierde. S-au vehiculat in presa si nu numai tot felul de numere, deseori diferite. Acestea nu au o baza, un fundament documentat”, spune oficialul ANIS.
“Masurile pe care le-am dori implementate de Guvern sunt masuri destinate dezvoltarii companiilor romanesti, atragerii de fonduri in zona de cercetare si dezvoltare, in creare de proprietate intelectuala care sa ramana in Romania. Cred ca acestea sunt masuri importante pentru dezvoltarea tarii”.
Citeste si:
Digitalizarea, ceruta in van de ani de zile
Digitalizarea e ceruta de ani de zile – ea va duce nu doar la simplificarea interactiunii dintre cetatean si autoritatile publice, dar si intre companii si autoritati. Va duce la o crestere semnificativa a gradului de colectare al taxelor; in Romania, in prezent, gradul de colectare este undeva la 64-65%; suntem pe ultimul loc, in masura in care Bulgaria are peste 70%.
Ucraina si-a dublat gradul de colectare al taxelor cand a digitalizat fiscul. Daca dorim fonduri in economie, in administratia publica, sa se dea drumul la proiecte pentru care avem nevoie de bani, digitalizarea acestui sector este critica.
Masuri pe care le poate lua Guvernul pentru cresterea companiilor medii din IT
“Avem pe agenda ANIS o lista de masuri pe care le solicitam de la Guvern, bazate pe ceea ce fac alte tari dezvoltate”, explica Gabiela Mechea.
Printre ele se numara: dezvoltarea zonei de R&D, inovarea si dezvoltarea companiilor locale si startup-urile. Albania – au scutire de 50% a impozitului pe profit in primii 5 ani; suporta taxe din salariu in primul an de la crearea unui loc de munca.
Citeste si:
Cheltuielile cu R&D sunt deductibile in cuantum de 20% pe 10 ani (masura intalnita la mai multe state); cheltuielile cu instruirea sunt deductibile 200%. Bosnia – 50% reducere impozit pe profit pentru investitii de minim 2 mil. euro/an timp de 5 ani. Costurile cu salariile, deductibile tot cu 200%. Bulgaria – la investitii ce depasesc 770.000 de euro, statul returneaza costurile cu asigurarile sociale si de sanatate platite de firma. Returneaza 25% din costurile cu instruirea personalului, pana la suma de 2 mil. euro/an. Ambele prevederi sunt valabile si pentru interni. Cehia – scutirea impozitului pe profit timp de 20 de ani, daca produci un anumit numar de locuri de munca. Estonia – impozit zero pe profit, daca acesta nu este scos pe dividente ci e reinvestit.
Exista un deficit estimat de 500.000 de programatori la nivelul UE pana in 2022, si atunci cand companiile cauta sa rezolve acest deficit se uita cu interes la cat de mult e incurajat IT-ul in tarile in care investesc. “Si acesta a fost un element bun in discutii si in decizia unei companii de a veni in Romania. Deci investitiile in educatia IT trebuie sa creasca, si acest lucru trebuie sa vina si din partea statului.
Noi am ramas pe loc din 2001 si suntem in pericol de a pati ce am patit cu viteza la Internet. Altii nu stau pe loc, ca noi”, avertizeaza, in final, directorul ANIS.
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
