Românii se tem că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare
Potrivit datelor centralizate de The Access Alliance, citate de Agerpres.ro, o alianţă lansată şi susţinută de Glovo, şase din zece respondenţi spun că, în ultimele 12 luni, s-au temut că nu vor avea suficienţi bani pentru mâncare.
- În acelaşi timp, aproape 40% dintre cei chestionaţi menţionează faptul că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care să aibă dificultăţi în a-şi permite suficientă mâncare, iar 19% cred că ar putea recunoaşte cu uşurinţă o persoană care se confruntă cu astfel de probleme.
- De asemenea, 56% au fost nevoiţi să sară peste anumite mese ale zilei, au mâncat porţii mai mici sau au cumpărat alimente mai ieftine, în timp ce 50% au evitat întâlniri pentru că nu îşi permiteau să contribuie cu mâncare.
- Conform cercetării de specialitate, şapte din zece români consideră că situaţia legată de insecuritatea alimentară s-a înrăutăţit în ultimii 3-5 ani, iar aproape 80% declară că sunt nevoiţi să caute frecvent promoţii din cauza lipsei de bani.
- Pentru 40% din totalul celor intervievaţi, insecuritatea alimentară înseamnă să sari peste mese din motive financiare sau pentru ca alţi membri ai familiei să poată mânca.
Cele mai dese gesturi făcute de români pentru a-i ajuta pe cei în situații de insecuritate financiară
- 57% dintre respondenţi spun că au donat sau au oferit mâncare, iar alţii că au plătit produse alimentare pentru persoane aflate în dificultate.
- În cazul în care s-ar confrunta personal cu probleme în a-şi permite mâncarea, 43% dintre respondenţi punctează că ar apela în primul rând la familie, mult înaintea prietenilor sau colegilor.
- Totodată, 17% dintre oameni nu ar spune nimănui dacă s-ar confrunta cu dificultăţi în a-şi permite mâncarea, timp în care aproximativ 60% dintre respondenţi spun că au evitat întâlniri sociale din motive financiare legate de mâncare.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.007 respondenţi din România şi a analizat percepţiile publice despre insecuritatea alimentară, experienţele personale legate de dificultăţile în a-şi permite alimentele şi modul în care oamenii înţeleg această problemă.
Românii au nopți albe din cauza banilor
Într-o perioadă cu multe provocări la nivel economic, dar și pe piața muncii, grijile legate de bani se resimt la nivel emoțional și personal, se arată într-un sondaj de opinie realizat în luna februarie, la solicitarea XTB România, de către Reveal Marketing Research.
Concluzia este una îngrijorătoare: aproape 75% dintre respondenți au spus că, în ultima lună, grijile legate de bani le-au afectat sănătatea mintală și le-au produs anxietate.
Salariul este criteriul principal pentru 82% dintre angajaţii români atunci când îşi caută un nou loc de muncă, în timp ce echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a depăşit salariul şi siguranţa locului de muncă ca prim motiv pentru a rămâne în rolul actual, relevă rezultatele unei cercetări de specialitate, dată joi publicităţii.
Risipa alimentară va fi sancționată
Până la 31 martie 2026, operatorii economici din domeniul agroalimentar sunt obligați să raporteze către autorități măsurile implementate și cantitățile de alimente gestionate pentru diminuarea risipei alimentare pe parcursul anului 2025.
Pentru lipsa raportării sau raportare incompletă, sancțiunile pot ajunge la 40.000 de lei, avertizează societatea de avocați Grecu Partners, care prezintă un ghid complet despre cum trebuie făcută această raportare.
Astfel, în jur de 400.000 – 450.000 de operatori economici intră sub incidența legii, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane de operatori economici conform datelor Ministerului Finanțelor.
Concret, proporțional aproximativ între 33% și 40% din totalul firmelor din România este vizat de această măsură.
Ce tip de firme sunt obligate să raporteze
Sunt obligați toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, vizați de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 - mai exact orice persoana fizică sau juridică implicată în orice etapă a producției, procesării și distribuției alimentelor:
• Producție primară (ferme, producători agricoli): ferme de legume, ferme de fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole, producători de cereale etc.
• Prelucrare / procesare: fabrici de panificație, fabrici de lactate, abatoare, unități de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unități de procesare a fructelor (sucuri, piureuri), fabrici de bere sau băuturi răcoritoare etc.
• Depozitare, distribuție, comercializare: depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi, distribuitori de produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, cash & carry etc.
• Sectorul de industrie hotelieră și servicii de alimentație publică (HORECA, cantine, restaurante, cofetării, patiserii etc.): restaurante, fast-food-uri, cantine (școlare, universitare, spitale, firme), cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unități de catering, cafenele cu produse alimentare, bistrouri, food-truck-uri.
