Banca Națională a României nu va opera reduceri de dobândă cheie în ședința de astăzi, o posibilă scădere fiind luată în calcul abia în luna august, după ce România își va alege noul președinte, consideră specialiștii. Pariul bancherilor este că BNR va modifica și prognoza inflației: economiștii celor mai mari bănci din țară spun că statisticienii lui Isărescu vor reașeza mai sus prognoza de inflație. Ce așteaptă BNR? Analiștii spun că Banca Centrală vrea să vadă dacă Guvernul va veni cu o a doua rundă de creșteri de taxe care ar putea pune presiune pe inflație.
Ratele nu vor scădea nici lunile viitoare: Banca Națională a României va menține dobânda cheie pe loc în ședința de astăzi, consideră economiștii șefi de la BCR, ING și Raiffeisen Bank. Totodată, BNR ar putea să modifice în sus prognoza inflației, în timp ce așteptările analiștilor din ING Bank sunt ca rata scumpirilor să ajungă la finalul anului la 4,8%.
„Ne așteptăm ca BNR să mențină rata cheie la 6,5% în ședința din 14 februarie, așa cum anticipează în mare măsură și piața. Decizia BNR va lua în calcul presiunile inflaționiste persistente și incertitudinile continue legate de politica fiscală. Estimăm o inflație medie de 5% în 2025, cu o rată de 4,8% la finalul anului”, spune economistul Valentin Tătaru.
Prognoza BNR asupra inflației. Economiștii Băncii Centrale au previzionat o rată a inflației de 3,5% la finalul lui 2025, dar această prognoză a fost realizată înainte de anunțarea noilor măsuri fiscale.
Când vor scădea ratele? BNR ar putea aștepta până la numirea noului președinte
Prima reducere a dobânzii cheie ar putea veni abia în a doua jumătate a anului, mai precis în august, consideră Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR. Reducerea prognozată pentru trimestrul 3 nu va fi ultima din acest an: specialistul din BCR spune că dobânda de politică monetară ar urma să scadă de trei ori pe parcursul anului, ajungând la valoarea de 5,75% (n.red: de la valoarea actuală de 6,5%). Nici Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, nu se așteaptă ca dobânda să fie schimbată, acesta menționând că rata ar putea rămâne la nivelul actual până după alegerile prezidențiale*.
„Se estimează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la ședința din 14 februarie. Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea ratelor în luna august și să efectueze trei reduceri ale dobânzii cheie de câte 25 de puncte fiecare până la valoarea de 5,75%, atinsă la sfârșitul anului 2025. Totuși, există riscul ca aceste reduceri să fie mai mici, în funcție de evoluțiile fiscale și politice” a declarat Ciprian Dascălu, economistul șef BCR.
*Românii se vor prezenta din nou la urne pentru a-și alege președintele, după ce, în 2024, alegerile prezidențiale au fost anulate de către CCR, ca urmare a încălcării legislației electorale. Primul tur va avea loc pe data de 4 mai, urmând ca turul al doilea să aibă loc pe 18 mai.
BNR nu are încă încredere deplină că Guvernul va reuși să scadă deficitul doar cu măsurile actuale
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, la ani-lumină față de cifra impusă de Comisia Europeană. În 2024, Guvernul și-a asumat în fața Comisiei că va reduce deficitul la 7%, un țel destul de greu de atins ținând cont de creșterile de pensii și salarii de anul trecut. Specialiștii din ING Bank spun că politicile fiscale încă nesigure sunt unul dintre motivele pentru care Isărescu încă mai stă pe gânduri dacă să scadă sau nu rata de politică monetară. Practic, BNR nu este pe deplin convinsă că, prin actualele măsuri fiscale, statul va reuși să amortizeze gaura din buget, așa că preferă să păstreze „scutul de politică monetară” în cazul în care ulterioarele măsuri fiscale vor avea efecte inflaționiste.
„Bugetul de stat aprobat recent vizează un deficit bugetar de 7% din PIB, un obiectiv care, în opinia noastră, poate fi atins cu anumite ajustări suplimentare de politici fiscale. Per ansamblu, deși scenariul nostru de bază prevede că România va livra un deficit bugetar de 7% în acest an, calea de atingere a acestui obiectiv rămâne incertă. Nu pot fi excluse măsuri suplimentare, care ar putea adăuga un grad semnificativ de incertitudine pentru BNR”, spun economiștii din ING.
