Într-o declarație politică din Senatul României, Diana Iovanovici Șoșoacă, senator independent, a făcut o afirmație în care pune la îndoială eficiența testelor PCR. Pentru a-și susține argumentul, Șoșoacă explică faptul că inclusiv inventatorul testului, Kary Mullis, ar fi spus că testul PCR nu poate depista „dacă ești bolnav”. În plus, ea a afirmat și că Mullis l-a inventat pentru a înțelege mai bine virusul HIV. În plus, Șoșoacă îi atribuie inventatorului PCR și declarația că „sunt 10.000 de retroviruși, dacă interpretezi testul necorespunzător, poți obține ce rezultat vrei, chiar și o iluzie”, dar Mullis nu a spus niciodată acest lucru.

Întreaga declarație a senatorului Diana Iovanovici Șoșoacă este falsă. Kary Mullis nu a spus niciodată faptul că testul PCR nu poate depista dacă ești bolnav sau nu, inventatorul nu a dezvoltat testul pentru a înțelege mai bine virusul HIV și nici nu a spus că dacă interpretezi testul necorespunzător, poți obține ce rezultat vrei.

Citate scoase din context, interpretate greșit și atribuite incorect inventatorului testului PCR

În realitate, Australian Associated Press a descoperit faptul că cel care a spus că testele PCR nu funcționează nu a fost Kary Mullis, ci un utilizator de internet cu numele „VirusGuy”, utilizator citat de site-uri conspiraționiste. Totuși, numele lui Mullis apare lângă un text similar cu ce a spus Șoșoacă, dar declarația nu îi aparține inventatorului. Chiar și așa, ea a fost interpretată greșit și scoasă din context.

Într-un articol din 1996, un jurnalist american menționează faptul că Mullis i-a spus că „testul PCR este un oximoron”. Imediat după acest citat, el continuă explicația.

„Testul PCR are rolul de a identifica substanțe cantitativ, dar, din cauza modului în care este construit, nu este potrivit pentru a estima cantități. Este o credință greșită comună faptul că testele virale numără virușii din sânge. Aceste teste identifică secvențele genetice ale virușilor, nu virușii.

Practic, jurnalistul american explică faptul că PCR nu poate identifica virușii per se, ci secvențele lor genetice. Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că testele PCR nu pot depista dacă ești bolnav, așa cum a menționat Diana Șoșoacă și, mai mult decât atât, declarația nu îi aparține lui Mullis. Totuși, Mullis a declarat ceva similar cu citatul oferit de jurnalistul american. Într-un interviu din 1993, Mullis a spus că testul nu poate măsura exact numărul de viruși, dar, din nou, asta nu înseamnă că testul nu poate ajuta în detectarea infecțiilor, ci că rezultatele sale sunt calitative, nu cantitative.

În ceea ce privește motivul apariției testului PCR, Mullis a inventat testul pentru a reuși să reproducă secvențe de ADN, nu pentru a înțelege HIV-ul. Mullis a fost unul dintre cercetătorii care au fost sceptici în ceea ce privește capacitatea virusului HIV de a îi îmbolnăvi pe oameni de SIDA. Pe lângă asta, inventatorul testului PCR a cochetat și cu alte teorii conspiraționiste, chestionând inclusiv influența omului în încălzirea globală. El s-a „remarcat” și printr-un comportament sexist și misogin, fiind considerat un om de știință controversat de către colegii lui.

În ceea ce privește ultima parte a declarației, Diana Iovanovici Șoșoacă se referă la un lucru spus de Mullis, dar care a fost scos din context, mai exact: „Cu ajutorul testelor PCR, poți să descoperi aproape orice în oricine.” Mullis nu a declarat vreodată faptul că: „Sunt zece mii de retroviruși. Dacă interpretezi testul necorespunzător în cercetarea lor, poți obține ce rezultat vrei, chiar o iluzie”.

În realitate, Mullis vorbea despre HIV și a explicat faptul că „de obicei, cineva care este infectat cu HIV ar putea să aibă în el aproape orice lucru pe care poți să îl testezi”. Altfel spus, Mullis vorbea despre faptul că persoanele cu HIV se infectează de obicei și cu alte virusuri.

Cum funcționează testul PCR

Testul PCR a fost inventat în 1983 de către Kary Mullis, un chimist american. În 1993, el a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru invenția sa.

Testul inventat de Mullis a schimbat modul în care putem studia ADN-ul. Până la el, oamenilor de știință le era extrem de dificil să studieze bucăți mici din informația genetică din moleculele de ADN pentru că nu puteau să le izoleze. Chiar dacă reușeau să izoleze secțiunea de care erau interesați, de cele mai multe ori aceasta era atât de mică încât nu era de ajuns pentru experimente concludente. Pe scurt, testele PCR funcționează prin replicarea unei singure bucăți de ADN de milioane de ori, lucru care le permite cercetătorilor să amplifice segmente specifice din interiorul ADN-ului.

De-a lungul timpului, PCR a fost folosit în investigații criminalistice, pentru depistarea infecțiilor, pentru analizarea surselor antice de ADN, precum fosilele și inclusiv pentru testele de paternitate.

În cazul COVID, cercetătorii de la Harvard explică faptul că testele PCR au rolul de a detecta prezența materialului genetic al virusului. După ce o mostră de ADN este conectată (din nas și din gât), aceasta ajunge în laborator unde este copiată până când ajunge la o cantitate în care este mai ușor să măsori dacă virusul este prezent. Acuratețea testelor depinde foarte mult de modul în care probele sunt colectate sau stocate, dar și de momentul în care este realizată testarea.

Pe lângă acest lucru, comunitatea științifică internațională este de acord cu faptul că testele PCR au o acuratețe foarte ridicată.

Concluzia

Afirmația Dianei Iovanovici Șoșoacă este falsă. Kary Mullis nu a negat niciodată eficiența testelor PCR.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri