Guvernul României a modificat Codului Fiscal, unele schimbări vizând întreprinderile mici și mijlocii. Care sunt aceste schimbări, cum sunt afectate IMM-urile și care va fi soarta lor sunt subiectele pe care le-am abordat într-un interviu realizat cu economistul Laurian Lungu.

Un capitol important al modificărilor fiscale anunțate recent de către Guvern vizează microintreprinderile. Aleșii au optat pentru măsuri precum scădere pragului veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere, de la 1 milion euro la 500.000 euro sau limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management. De asemenea, decizia de supraimpozitare a muncii part-time are și ea impact asupra antreprenorilor din această categorie.

Cum sunt afectate IMM-urile de aceste modificări?

Economistul Laurian Lungu consideră că există posibilitatea ca unele IMM-uri să nu mai poată să opereze după aceste schimbări.

„Sunt foarte multe schimbări care afectează piața forței de muncă. Nivelul taxelor vor fi mai mari pentru mulți, în principal pentru cei cu IMM-uri. Marjele de operare sunt mici când vorbim de IMM-uri, iar atunci când ai o criză, crescând fiscalitatea, s-ar putea ca o parte din ele să nu supraviețuiască”, a declara Laurian Lungu.

Într-o societate corectă, acești angajatori ar ieși din piață dacă nu mai pot să plătească salariile

Supraimpozitarea muncii part-time a adus îngrijorări legate de creșterea muncii la negru. O să există o creștere a muncii la negru la nivelul IMM-urilor?

„E dificil de estimat dacă munca la negru o să crească sau nu. Depinde de reacția pieței. IMM-urile lucrează cu marje mici, iar atunci când au de plătit contribuții adiționale, pentru ei e un cost prea mare, chiar dacă aparent pare infim. În mod normal, într-o societate corectă, acești angajatori ar ieși din piață dacă nu mai pot să plătească salarii. Mai ales că ei se confruntă și cu alte probleme, nu numai costul forței de muncă”, adaugă economistul.

Scopul acestor modificări ar trebui să aducă o sumă suplimentară la bugetul de stat. Când o să vedem efectele?

„Trebuie să vedem efectul modificărilor în economie în următoarele trimestre, probabil anul viitor. Ministerul de Finanțe a făcut o analiză de impact, cu ce venituri adiționale pot să aducă la buget. Cred că cel mai important mesaj este să privim imaginea de ansamblu. Efectul net asupra veniturilor bugetare totale este cel scontat, nu calculele individuale făcute pe diverse categorii de venituri”, este de părere Laurian Lungu.

De partea cealaltă, într-un interviu acordat wall-street.ro, analistul economic Gabriel Biriș consideră că ” e mult zgomot pentru foarte puțin, Guvernul câștigă o ciupeală. În teorie, câștigă bugetul, în practică nu câștigă nimeni”.

Puteți citi integral, interviul acordat de Gabriel Biriș pentru wall-street.ro pe această temă, AICI.

Totuși, economistului Laurian Lungu consideră că aceste modificări au avut ca scop principal să elimine discrepanțele din sistemul fiscal, mai degrabă decât să aducă un venit semnificativ la bugetul de stat.

„Cred că se putea face mai mult în ceea ce privește modificările Codului Fiscal. Principiul acestor măsuri a fost mai degrabă de a elimina anumite discrepanțe care existau în sistemul de fiscalitate: ne referim aici la HORECA și sectorul de construcții. Practic, măsurile au fost de reechilibrare și echitate a acestor discrepanțe. Susțin ca sistemul fiscal să fie echitabil, dar, mergând un pas mai departe, dacă ar fi fost complementat cu aceste politici de potențare, cred că efectul a fost mult mai mare”, adaugă acesta.

Măsuri fiscale care să se susțină una pe cealaltă pentru a avea ”surprize plăcute”

Cum trebuie să funcționeze un sistem fiscal? Este important ca măsurile să se susțină una pe alta pentru a-și crește efectul.

„Forța unor măsuri fiscale este dată de capacitatea lor de a se potența unele pe altele, asta e de fapt cheia. Dacă aplici o măsură care poate să potențează efectul altei măsuri, atunci s-ar putea să ai surprize plăcute”, adaugă economistul.

Un exemplu dat de către economist vizează plafonarea prețurilor la energie, care putea să fie potențat de politici de subvenționare a unor metode alternative de energie.

„Vorbim de această criză a prețurilor la energie. Guvernul a plafonat prețurile. Plafonarea prețurilor la gaze este o măsură, dar trebuia să se vină cu o politică rapidă care să potențeze asta: să ajute lumea să monteze panouri solare. O politică prin care să reducă TVA-ul la cei care vor să-ți monteze panouri solare sau să se dea subventii”, subliniază economistul.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri