Ovidiu Pânișoară, despre schimbările din educație: „Școala trebuie să rămână o constantă”
- Potrivit profesorului universitar, orice sistem are nevoie de un raport echilibrat între elementele stabile și cele care se schimbă. Prea multe schimbări într-un interval scurt pot genera haos, în timp ce absența schimbării poate conduce la stagnare.
„Ceea ce nu remarcă absolut deloc guvernanții este faptul că un organism, un sistem, are nevoie întotdeauna de constante. Atunci când elementele de schimbare sunt prea multe, se induce haos. Atunci când constantele sunt prea multe, se ajunge la stagnare. Trebuie să existe un echilibru”, spune Ovidiu Pânișoară.
Reamintim că elevii se întorc la școală luni, 7 septembrie 2026, când încep cursurile anului școlar 2026-2027. Noul an școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor, împărțite în cinci module, între care sunt programate perioade de vacanță.
Deși anul școlar începe oficial la 1 septembrie 2026, prima zi în care elevii merg efectiv la cursuri este 7 septembrie. Calendarul prevede și câteva excepții pentru clasele terminale și pentru anumite forme de învățământ.
- Profesorul atrage atenția că schimbările din educație nu se produc într-un vid, ci ele vin într-un context în care societatea se confruntă deja cu multiple surse de nesiguranță, de la situația politică și condițiile geostrategice până la dificultățile economice și energetice.
Expertul în educație susține că toate aceste elemente ajung să îi afecteze inclusiv pe părinți și pe copii.
În timpuri de dezechilibru social, școala trebuie să rămână o constantă. Școala trebuie să furnizeze echilibru în interiorul unui dezechilibru”, afirmă profesorul universitar
- Ovidiu Pânișoară, profesor și expert în educație -
Din această perspectivă, Ovidiu Pânișoară consideră că reformele structurale au nevoie nu doar de decizii administrative, dar și de un context în care societatea să aibă capacitatea și liniștea de a le înțelege și de a le asimila corect.
„Reformele structurale, fundamentale, se fac într-un timp de pace, nu într-un timp de război. Pentru că ai nevoie ca oamenii și societatea, în ansamblu, să se poată concentra asupra acestor reforme, să le susțină, să adere la ele. Poporul trebuie să aibă și capacitatea psihologică de a asimila asemenea schimbări”, a precizat expertul în educație.
Ovidiu Pânișoară: „Nu faci schimbări în mijlocul unui uragan”
- Pentru a descrie situația actuală a sistemului educațional, profesorul folosește imaginea unei case renovate în mijlocul unei furtuni.
„Nu faci schimbări în mijlocul unui uragan. E ca și când te apuci să văruiești o casă în timp ce afară este furtună, plouă și totul se zguduie. Sau cum mai vedem uneori că se asfaltează în timp ce ninge sau plouă. Cam asta se întâmplă în sistemul de învățământ la ora aceasta.”
Una dintre problemele esențiale ridicate de profesorul Pânișoară la început de an școlar este cea a resurselor necesare unei reforme.
Acesta recunoaște că o transformare profundă a sistemului presupune investiții care să permită instituțiilor și oamenilor să se adapteze.
Într-un sistem social sărăcit, care nu are resurse, cum faci o reformă? O reformă are nevoie de foarte multe resurse. Orice reformă este o schimbare care presupune investiție
- Ovidiu Pânișoară, profesor -
Profesorii și alte categorii profesionale riscă să devină irelevante în haosul social
- Ovidiu Pânișoară vorbește și despre statutul profesorilor în societate, susținând că problema cu care se confruntă acum societatea din România depășește însă granițele sistemului educațional.
„Profesorii aproape că nu mai contează. Dar, în ansamblul social, nu mai contează nici medicii, aproape nu mai contează nimeni, pentru că am ajuns la un asemenea nivel de haos încât problemele unei bresle profesionale aproape că nu mai sunt relevante”, precizează expertul în educație.
În perioade caracterizate de nesiguranță, explică profesorul, preocupările oamenilor tind să se concentreze asupra nevoilor imediate: traiul de zi cu zi și siguranța zilei de mâine.
El face trimitere la piramida nevoilor formulată de Abraham Maslow și susține că, într-o perioadă de restricții și incertitudine, oamenii rămân concentrați în primul rând asupra nevoilor fiziologice și de siguranță, în detrimentul preocupărilor pentru dezvoltare pe termen lung.
"Sistemul educațional nu poate fi rupt de societatea în care trăiește"
- Profesorul universitar identifică drept una dintre marile probleme ale perioadei actuale lipsa predictibilității.
„Oamenii se uită la ce au de pus pe masă și dacă ziua de mâine va fi liniștită sau nu. Ce se întâmplă cu guvernul? Este, nu este, ba este, ba nu este. Iar această stare de incertitudine este mult mai dureroasă decât dacă ai ști foarte clar care este problema.”
Noi suntem pacientul care stă acasă și se îngrijorează. Asta se întâmplă în România de ceva timp încoace
- Ovidiu Pânișoară, profesor-
- În opinia profesorului universitar, problemele noului an școlar nu ar trebui analizate separat de situația generală a societății.
„Nu sunt semne bune. Și nu mă refer numai la noul an școlar. Ansamblul societal nu are semne bune. Asta este problema. Sistemul educațional nu poate fi rupt de societatea în care trăiește, iar societatea este, pur și simplu, dezorientată.”
Profesorul consideră că educația presupune, prin natura ei, proiecte pe termen lung. Tocmai de aceea, spune acesta, reformele au nevoie de continuitate și de oameni care să își asume rezultatele inclusiv peste un deceniu.
Sistemul de învățământ presupune o construcție de lungă durată. Trebuie să existe oameni care să spună: «Voi fi aici și peste zece ani, atunci când aceste reforme vor da roade»
Ovidiu Pânișoară, profesor universitar
În lipsa acestei continuități, schimbările succesive riscă să elimine tocmai direcția de care sistemul educațional are nevoie.
„Dacă se schimbă astăzi, se schimbă acum, se schimbă mâine, se schimbă poimâine, la un moment dat nu mai este clar încotro mergem”, concluzionează Ovidiu Pânișoară.
Noua grilă de salarizare în Educație, respinsă de sindicate
- Cele trei mari federații sindicale din Educație resping propunerea privind salarizarea personalului din învățământ prezentată marți, susținând că aceasta nu răspunde revendicărilor angajaților și nu poziționează corespunzător profesia didactică în viitoarea ierarhie salarială din sectorul public.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, care reprezintă împreună interesele a peste 300.000 de salariați, cer modificarea coeficienților prevăzuți pentru personalul didactic.
Poziția sindicatelor vine după discuțiile purtate cu ministrul Educației, ministrul Muncii și consilierul prezidențial Radu Burnete pe tema noii legi a salarizării.
Sindicatele: Aproximativ 6.300 de cadre didactice sunt necalificate
- În argumentarea poziției lor, federațiile sindicale atrag atenția și asupra numărului personalului necalificat din sistem. Potrivit comunicatului, efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învățământul preuniversitar, unde numărul cadrelor didactice necalificate ar fi ajuns la aproximativ 6.300.
Sindicatele consideră că o grilă salarială care nu oferă o perspectivă financiară suficient de atractivă riscă să agraveze dificultățile sistemului de învățământ în recrutarea și păstrarea personalului calificat.
Sindicatele cer Parlamentului să respingă proiectul dacă grila nu este modificată
- Cele trei federații transmit că, în forma prezentată, proiectul Legii salarizării nu ar rezolva problemele salariale din sistemul de Educație.
În cazul în care Guvernul nu modifică grila astfel încât aceasta să reflecte solicitările personalului din învățământ, sindicatele cer intervenția Parlamentului.
„Dacă Guvernul României nu își asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea și responsabilitatea muncii personalului din învățământ, Parlamentul are obligația morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educație, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan”, se arată în comunicatul celor trei federații.
