Pandemia a împins sistemele medicale din întreaga lume la schimbări majore într-un timp record. Fluxurile noi și locurile puține, destinate pacienților cronici în spitale au dus la observarea medicinei dintr-un alt unghi. Într-un interviu wall-street.ro, Ovidiu Palea, antreprenor și medic primar Anestezie și Terapie Intensivă, certificat în Terapia Durerii de către World Institute of Pain, a declarat că românii, inclusiv angajatorii, ar trebui să se îndrepte către asigurările medicale, care oferă o mai mare acoperire medicală, chiar și în vreme de pandemie.

Majoritatea privaților din sănătate au mers către varianta abonamentelor medicale, care, potrivit antreprenorului, nu sunt cea mai bună soluție pentru oameni. În acest sens, abonamentele medicale acoperă doar partea de ambulator și prevenție, dar nu acoperă partea de risc.

”Eu cred în asigurările medicale. E așa cum ai CASCO la mașină, care să absoarbă riscul complet și să îți asigure orice complicație la mașină. Însă sunt mulți angajatori care vor abonamente cât mai ieftine, dar cu servicii prompte și de calitate, ceea ce nu se poate”, a declarat Palea.

Chirurgia robotică, noua ”garderobă” a medicinei

Asigurările medicale pot acoperi inclusiv intervenții chirugicale, unde roboții au început ”să ajute” personalul medical. Însă robotica nu va putea înlocui resursa umană angajată, deși va simplifica activitățile.

”Robotul nu învață chirurgul să opereze, însă este mult mai simplu de folosit pentru acesta, deoarece poate vedea tot ce vede echipa sa în același timp. Robotica face mai exactă chirurgia, înlocuiește asistența medicală și îndepărtează variația umană. Devine mult mai facilă în toate intervențiile, nu are o limitare ca indicație, însă are costuri”, a precizat antreprenorul.

Palea consimte că cel mai mare avantaj al chirurgiei robotice este faptul că minim invazivul devine din ce în ce mai minim invaziv.

Totuși, singurul segment în care robotica ar putea eșua este chirurgia cardiacă, deoarece accesul este foarte dificil, iar pacientul, odată depresurizat, este stabilizat cu greutate.

Tot timpul strici ca să faci bine în chirurgie, iar robotica duce asta la cel mai scăzut nivel.

Ovidiu Palea, fondator Provita

Cât despre telemedicină, un instrument valorificat în pandemie, Palea precizează că și ea este viitorul medicinei, însă va mai dura până va fi asimilat în societate. Atât pacientul, cât și medicul trebuie să se simtă confortabil cu mediul online.

”Poți face un screening foarte important al pacientului. În plus, e foarte utilă pentru pacienții pe care îi tratăm la distanță. În plus, ajută și la continuitate, pentru că actul medical nu se încheie în momentul în care pacientul a ieșit din operație”, a comentat antreprenorul.

Colaborarea între mediul public și privat, rețeta pentru un sistem medical de succes

Medicul anestezist a vorbit despre cum pandemia a scos la iveală nevoia de colaborare între mediul public și cel privat, cu atât mai mult cu cât ”a dat un șut în fund tuturor privaților”.

”Dacă înainte statul era depășit, acum este complet terminat: alte fluxuri, mai puține paturi și mai puțini medici, într-un sistem în care erau oricum puține. Acum funcționează la o treime. În plus, coada de la stat a împins pacientul la privat, însă sunt costuri pe care nu toți pacienții le pot suporta”, a mai spus Palea.

Cu toate acestea, fondatorul Provita menționează că sistemul de sănătate românesc a făcut față cu brio pandemiei, ținând cont de posibilitățile de care dispune.

Toată lumea vrea o țară ca afară, dar o țara ca afară nici afară nu există.

Ovidiu Palea, fondator Provita

”Consecințele pandemiei asupra sistemului de sănătate sunt pe termen lung. Ne confruntăm cu un sistem total depășit financiar și ca resurse umane, însă care a supraviețuit eroic în fața unei provocări de dimensiuni mondiale. Să ne uităm la Germania, era ditamai cărămida din punct de vedere medical și a fost zdruncinată serios de pandemie”, a explicat acesta.

În plus, comparativ cu alte țări, unde libertatea cetățenilor a fost îngrădită major, în România au fost mult mai relaxate restricțiile, care nu au fost respectate în totalitate. Deci, încă un motiv în plus pentru care România s-a descurcat exemplar.

De unde ar trebui să înceapă reforma în sistemul de sănătate din România

Ovidiu Palea insistă că privatul trebuie să devină o soluție pentru stat, nu să fie privit în continuare drept un competitor, un segment care nu ar face decât să ia banii mediului public.

”Sistemele de stat sunt ineficiente și depășite oriunde. Privatul ar trebui să fie o soluție peste tot, nu să fie privit ca cel care încasează sau cel care câștigă. Cu atât mai mult cu cât statul e un prost finanțator în orice domeniu”, a precizat medicul anestezist.

Palea insistă că privatul nu va acoperi niciodată ce face statul, iar avansul privatului este dat și pentru că statul este ”cu mult în urmă”. În acest sens, medicul precizează că privatul își va calcula întotdeauna costurile înainte de a accepta vreun proiect de mare amploare.

Dacă la stat e un sac fără fund, intră bani și nu mai ies, la privat trebuie să știm fiecare cost pe care îl avem.

Ovidiu Palea, fondator Provita

Mărirea salariilor cadrelor medicale, primul pas spre reformă

Discuțiile despre reformă pare că nu se mai termină, iar cei care sunt dezavantajați de trecerea timpului sunt pacienții, care, așa cum spune și Palea, sunt ”storși, la propriu, de birocrația și de lipsa de finanțare din România”.

Șeful Provita susține că o idee de reformă se vede și în România, prin creșterea salariilor personalului medical. Însă implementarea eronată a acesteia a dus la indisciplină în sistemul medical.

Avem un vid profesional în orice domeniu, iar la nivel medical suntem campioni.

Ovidiu Palea, fondator Provita

”Nu este o reformă bazată pe eficiență, ci pe principiul toată lumea primește la fel. Nu există performanță deloc, dar toți primesc aceiași bani. Altfel, nu se întâmplă nimic, vine un ministru, stă un an, vine altul, anunță altă reformă. Ar trebui aliniate structurile din minister”, a explicat medicul.

Palea mai spune și că lipsa competitivității s-a amplificat din cauza creșterii impulsive a salariilor. Privatul se chinuie să găsească personal medical, în condițiile în care nu poate oferi aceiași bani ca în spitalele de stat și mai impune și indicatori de performanță.

”Sunt asistenți medicali care nu știu să ia tensiunea și sunt asistenți de mulți ani. Cum au rezistat atâta timp în piață? Simplu...lipsa de competitivitate i-a menținut pe post, oricine își poate găsi un loc de muncă oriunde. E foarte dificil să păstrezi balanța, când cererea depășește net oferta”, a mai spus angajatorul.

Decontarea corectă, al doilea pas spre reformă

Mulți dintre pacienții din România, mai ales cei cronici apelează deseori la serviciile decontate din sistemul medical românesc. Puțini sunt cei care își pot permite un abonament medical sau o asigurare, iar coplata sau acoperirea integrală a costului unui consult reprezintă un real ajutor.

Ei bine, tocmai această decontare, realizată incorect, duce la lipsuri în sistemul sanitar din România.

”Noi avem parte de un turism medical în stil rusesc, în care pacienții vin cu bani din buzunar pentru că statul nu este capabil să ofere o decontare corectă”, a comentat Palea.

Medicul insistă că există și modele de decontare corectă, cum ar fi dializa sau partea de laborator. Astfel, oamenii vin cu bilete de trimitere la privat, iar companiile își pot plăti ratele la bănci.

”La imagistică, povestea e dezolantă, iar, mai departe, ne-am blocat în ambulator și terapie continuă, pentru că statul nu știe să ofere servicii pe termen lung. Iar pe stat îl costă mai mult decât mă costă pe mine tratarea unui om pe o perioadă lungă de timp. Sunt bani care vin din toate părțile și nu e nimic transparent. Însă statul ar trebui să factureze ca și mine, iar din banii aceia să își plătească angajații”, a explicat Palea.

Fondatorul Provita a povestit că un sistem de decontare responsabil ar detensiona statul, acesta putând oferi servicii de calitate, într-un timp mai scurt, deoarece lista lucrurilor pe care ar trebui să le facă se scurtează.

”Degeaba am eu o coadă de 300 de oameni pe zi, dacă pot vedea doar zece. Lasă la ușă doar 20, iar restul să fie dus în altă parte. Iar în acest fel va fi sporită și competitivitatea”, a mai spus medicul.

Va avea România un spital nou?

Încă un subiect intens dezbătut în țară este construirea unui nou spital, de unde realizările vin tot din partea privată, unde apar unități medicale noi (clinici, centre, puncte de recoltare etc.).

Antreprenorul este de părere că planurile autorităților de a construi spitale regionale vor eșua.

”Ajută ceva de mai mici dimensiuni, dar care să fie mai bine concentrat și controlat. E ca și cum ne-am apuca să facem autostrăzi, dar noi nu avem nici cărări pe care să mergem. E nevoie de mai multe unități care să absoarbă masa. Pacienții nu ar trebui să mai fie nevoiți să vină în București ca să se opereze, în siguranță, de cancer la colon”, a conchis Palea.

Sursa foto: Centrul Provita/ Facebook

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri