Premierul Ilie Bolojan a anunţat că anul acesta nu se vor mai semna contracte noi pe programul "Anghel Saligny", iar cele care sunt în prezent în plată vor fi eşalonate pe următorii 3 ani, conform Agerpres.
Care este viitorul programului „Anghel Saligny”
„Deci, pe programul 'Anghel Saligny' am avut mii de contracte în fiecare localitate aproape şi am avut şi avem semnate contracte de aproximativ 52 de miliarde de lei, dintre care s-au dat în plată aproape jumătate, deci peste 20 de miliarde. Şi atunci, practic, în fiecare localitate din România, din banii guvernamentali se face câte ceva”, a spus premierul.
Acesta a oferit și exemple: „o stradă care se asfaltează, pe care o văd oamenii, o reţea de apă sau de canalizare sau alte lucrări de gaz, de exemplu, şi în felul acesta am început foarte multe lucrări, fără să calculăm dacă avem banii să acoperim cheltuielile care vin dinspre constructori într-un timp de 2-3 ani de zile. Şi gândiţi-vă că nu avem aceşti bani. Şi atunci ce am decis? Şi în aceste zile închidem aceste decizii. Anul acesta nu vom mai semna contracte noi,” a explicat Bolojan
„Nu mai avem această posibilitate. Iar contractele care sunt astăzi în plată vor fi eşalonate în următorii 3 ani de zile", a precizat acesta, la Digi 24. El a explicat că Guvernul nu mai are cum să aloce atâţia bani din bugetele naţionale pentru aceste lucrări.
„Deci vom face o bugetare multianuală (...). Fiecare constructor, fiecare autoritate, primărie, consiliu judeţean, va şti câţi bani îi revin şi va putea să-şi dimensioneze lucrarea şi ritmul de lucrări în aşa fel încât să le închidă”, a adăugat prim-ministrul.
„Dacă vor să le facă mai repede, vor putea să ia credite şi cu ratele care sunt garantate de Guvern, cu această eşalonare pe 3 ani de zile, vor putea să-şi acopere aceste credite. Dar nu putem să le promitem la primari şi la preşedinţii de consilii judeţene că anul acesta se va dubla bugetul care s-a consumat practic imediat ce am ajuns la jumătatea anului", a arătat Bolojan.
Ce se întâmplă cu pachetul 3 de măsuri fiscale
Recesiunea poate fi evitată prin investiţii şi prin absorbţia fondurilor europene, iar în pachetul 3 trebuie gândite măsuri de relansare, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
„În pachetul 3 trebuie să gândim măsuri de relansare. Trebuie, în paralel cu toate măsurile, să avem în vedere şi măsuri de relansare, care sunt variate. Unele măsuri de relansare nu înseamnă neapărat un efort major bugetar. Înseamnă să regândim, spre exemplu, modul în care tratăm investiţiile străine,” a exmplificat acesta.
„Investiţiile străine au scăzut cu 30%. Poate că e momentul să regândim modul în care filtrăm aceste investiţii străine. Să punem în acest filtru pe care îl facem al investiţiilor străine mai mult accent pe dezvoltarea economică. Ţinând, bineînţeles, cont de pericolele de securitate pe care filtrul, respectiv CEISD (Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe n.r), acel consiliu care funcţionează la Guvern, le ia în calcul. Dar poate că mărim un pic plafoanele respective”, a adăugat Nazare.
„Nu mai filtrăm toate investiţiile de peste 2 milioane de euro. Poate ne gândim la un filtru mai înalt sau, în anumite locuri, la absenţa filtrului, acolo unde nu avem un pericol iminent sau o ameninţare iminentă, astfel încât această filtrare să dureze mai puţin, să coste mai puţin şi să fie mai eficientă", a explicat ministrul.
El a vorbit şi despre un mecanism prin care un investitor să discute cu un singur punct de contact în Guvern pentru a-şi promova o investiţie şi să depună cererea de investiţii într-un singur loc.
„Poate, spre exemplu, gândim un mecanism, despre care eu am mai vorbit şi chiar avem în lucru un memorandum, în care un investitor să discute cu un singur punct de contact în Guvern. Să nu trebuiască să alerge între ministere pentru a-şi promova o investiţie. Să depună cererea de investiţii într-un singur loc, la punctul unic de contact şi să vină ministerele să-şi delege oameni să proceseze această cerere.(...) Acest mecanism, crearea mecanismului e în lucru", a subliniat ministrul Finanţelor, la Antena 3.
Nazare: Trebuie să fim pregătiți de o recesiune
Acesta a reiterat că trebuie să fim pregătiţi pentru o recesiune, în condiţiile în care patru ani la rând am avut o creştere economică în decelerare, în scădere.
"Când ai o creştere firavă de 0,3%, e o chestiune de responsabilitate şi o chestiune normală să te aştepţi, mai ales, având în vedere contextul general, că poţi să ai şi o contracţie. Nu înseamnă că se va întâmpla, nu înseamnă că ne dorim acest lucru, nu înseamnă că nu facem eforturi să evităm această situaţie, dar trebuie să fim pregătiţi şi pentru o situaţie [de acest tip]”.
„Cea mai bună reţetă pe care o avem la dispoziţie şi pe care din punctul meu de vedere nu o folosim suficient, sunt fondurile europene. Fie că e vorba de PNRR, fie că e vorba de sume rambursabile sau nerambursabile, fie că e vorba de Coeziune, sunt instrumente pe care le avem la dispoziţie, care reprezintă şansa noastră de a trece prin această perioadă de un an jumate fără să avem o contracţie majoră”, a punctat Nazare.
Trebuie doar să le cheltuim. Adică toţi ordonatorii de credite care au bani la dispoziţie trebuie să îi folosească. Şi nu doar cei din împrumut, ci mai ales cei nerambursabili, cei din granturi, banii pe care nu îi dăm înapoi şi pe care nu-i împrumutăm", a punctat Alexandru Nazare.
Întrebat dacă riscăm să intrăm în incapacitate de plată în această toamnă, dacă nu implementăm pachetul al doilea de măsuri, ministrul a subliniat că sunt aşteptate evaluările Comisiei Europene din octombrie şi cele ale agenţiilor de rating, fiind luate în calcul, bineînţeles, toate riscurile cumulate pentru octombrie.
„Bineînţeles, există riscuri. Riscuri pe care noi trebuie să le mitigăm prin măsurile pe care le introducem în pachetul 2 şi în pachetul 3", a afirmat şeful de la Finanţe. El şi-a exprimat, totodată, speranţa ca pachetul 2 de măsuri să fie adoptat în luna august, "în interiorul lunii august".
