Românii au un adevărat complex legat de job-urile în limba engleză, mai ales atunci când trebuie să concureze cu străinii buni vorbitori de engleză, iar competiția a devenit și mai acerbă din cauza pandemiei. Însă românii au devenit tot mai dornici să le fie recunoscută valoarea profesională și să nu mai fie percepuți doar ca forță de muncă ieftină – este concluzia unei cercetări realizate de Irina Vlad, antrenor de personalitate în engleză.
Cauzele complexului românesc de comunicare în engleză – de la educație, la cutume sociale
„Ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor cu românii atunci când comunică în engleză, este că nu reușesc să se dezvăluie profesional la adevărata valoare. De vină pentru apariția acestui complex sunt lipsa de exercițiu în engleză, dar mai ales imaginea negativă pe care, din păcate, o are România în rândul țărilor membre UE, ale cărei consecințe se traduc printr-un complex de inferioritate al românilor în mediul profesional”, este de părere Irina Vlad, antrenor de personalitate.
În opinia sa, „atunci când concurează cu profesioniști din țări nordice, care excelează când vine vorba de limba engleză, ca Norvegia, Olanda, Germania, Suedia etc sau chiar cu nativi din Marea Britanie sau SUA, românii au început să-și dea seama că nu e suficient să vorbească engleză, ci e nevoie să învețe să comunice eficient și empatic cu interlocutorii lor. E nevoie să devină conștienți că există diferențe culturale între ei și partenerii lor de discuție. Dar și că e necesar să înveți regulile comunicării globale în limba engleză pentru a interacționa cu succes pe plan profesional.”
Citeste si:
„Spre deosebire de românii care locuiesc în țări vorbitoare de limbă engleză, care prin exercițiu constant dobândesc un mai bun control al limbii, cei mai mulți dintre românii care locuiesc în țara noastră nu au ocazia să exerseze suficient limba engleză astfel încât să ajungă să se simtă confortabil exprimându-se în această limbă”, subliniază Irina Vlad.
Este nevoie de o personalitate în engleză pentru a reuși pe plan profesional?
Noutatea metodei dezvoltate de Irina Vlad, de profesie actor, constă tocmai în faptul că ea nu te ajută să-ți îmbunătățești engleza (activitate care poate fi de durată), ci să o folosești mai bine pe cea pe care o ai deja (generând rezultate rapide în câteva săptămâni):
„Majoritatea clienților mei ajung la mine după încă o încercare de curs intensiv în engleză care pune accentul în mare parte pe gramatică. Dar aceștia realizează că vorbitul corect gramatical, deși e foarte important, nu e decisiv atunci când vine vorba de performanța la locul de muncă.”
Citeste si:
„Atunci când comunicăm nu sunt doar cuvintele sau gramatica cele care contează, explică Irina. Mai importante sunt precizia, încrederea de sine, empatia, siguranța de sine, mai ales când vine vorba de mediul business. Asta este ceea ce se așteaptă să vadă interlocutorii vestici. Dacă reușesc să transmită asta, atunci românii nu au nevoie să vorbească o engleză perfectă pentru a se face înțeleși și remarcați din punct de vedere profesional. Însă e necesar ca aceștia să se poată exprima la același nivel cum o fac în românește, și în engleză. Altfel riscul este ca ceea ce comunică să nu treacă de bariera de limbă, iar consecințele sunt o comunicare defectuoasă. Așadar e nevoie de o personalitate în engleză, alta decât cea românească.”
Frica de greșeli în limba engleză poate distruge un business întreg. Un extrovertit în românește devine introvertit în engleză
Programul Irinei îmbină tehnici de actorie, lingvistică și psihologie. În primul rând, cursantul trebuie să-și depășească frica de posibilele greșeli pe care le-ar putea face atunci când comunică în engleză. În numeroase ore de trainning, Irina Vlad a constatat că: „Românii pot ajunge să petreacă majoritatea timpului dintr-o întâlnire alegându-și cuvintele și concentrându-se pe aspecte legate de limbă și să devină absent din interacțiunea respectivă, iar interlocutorul va observa acest lucru și nu-i va plăcea, ba chiar poate ajunge să creadă că ezitările sunt legate de subiectul discuției, nicidecum de limbă.
Citeste si:
„Fiecare om poate fi încadrat într-o clasificare psihologică pe care și-o manifestă natural atunci când vorbește în românește. Doar că această tipologie nu „vine cu el” când se mută pe engleză decât dacă individul respectiv are un control foarte bun asupra limbii engleze, și chiar și în astfel de cazuri e discutabil. Poți fi un vorbitor excelent, și în același timp să n-ai energia și vitalitatea necesare pentru a-l "convinge" pe partenerul de discuție, spune specialistul.
Citeste si:
„În nouă din zece cazuri un extrovertit în românește devine introvertit în engleză și nu poate să se bucure de interacțiune, nici să socializeze, cu atât mai puțin să-și atingă target-ul profesional. Pentru că îi e greu să folosească limba engleză și nu găsește confort și plăcere în asta, nu poate să-și exprime ideile și rămâne ”poticnit în engleză". De aceea e nevoie de construirea unei personalități în engleză.” – arată Irina Vlad.
„De exemplu, o persoană cu un temperament coleric sau sangvinic va reuși să fie astfel doar când vorbește în românește, rareori va putea să fie la fel și în limba engleză. Ceea ce se întâmplă în mod practic cu majoritatea românilor este că, fie vor deveni apatici și lipsiți de vlagă în comunicarea în engleză, fie vor încerca să se facă plăcuți într-un mod forțat, aproape umil. Și astfel apare tonul acela ,,românesc", vorbitul cu colțurile gurii în jos, care dă senzația că persoana respectivă își cere scuze în permanență sau cere voie să vorbească. Și exact acest tip de atitudine trebuie evitat pentru a avea succes în comunicare într-un context global”, explică antrenorul de personalitate Irina Vlad.
Profesioniștii români sunt plătiți mai prost decât colegii din Vestul Europei datorită nivelului mai slab al comunicării în engleză
Irina Vlad consideră că : „E de notorietate mentalitatea vesticilor conform căreia profesioniștii români sunt "mai ieftini" decât competitorii vestici, dar acest lucru începe să-și piardă din sens, o dată pentru că românii nu mai sunt dispuși să accepte astfel de atitudini, și a doua oară, pentru că Europa de Est nu mai e de mult timp un rezervor nesecat de forță de muncă ieftină. Și tocmai această schimbare în mentalitatea noastră ne va ajuta să ne integrăm mai bine pe piața job-urilor în limba engleză și, de asemenea, ne va ajuta să creem o comunitate de profesioniști români apreciată la nivel internațional. Iar astfel vom reuși să ne eliberăm de stereotipurile la adresa României și să contribuim la îmbunătățirea imaginii țării noastre, dar și să ne câștigăm locul meritat în contextul global.”
Citeste si:
„Din această perspectivă se poate spune că pandemia a venit la momentul potrivit, astfel încât oamenii au avut mai mult timp liber să poată reflecta atât la felul în care și-au organizat viața personală dar și pe cea profesională. Aceștia și-au îndreptat mai mult atenția către îmbunătățirea comunicării în engleză și, în general, se simt mai motivați ca niciodată să fie competitivi pe piața job-urilor în engleză și să lupte pentru dreptul lor de a fi la egalitate cu vesticii pe plan profesional.”, ne îndeamnă Irina Vlad.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
