Studenții își cer și ei drepturile. Care sunt cele 8 obiective ale acestora
UPDATE. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) solicită și ei partidelor politice să sprijine propunerile studenţilor pentru Programul de guvernare al viitorului Guvern, evidenţiind necesitatea unor măsuri concrete pentru corectarea efectelor negative ale deciziilor din ultimul an în domeniul educaţiei.
"Modificările succesive aduse cadrului legislativ, O.U.G. nr. 156/2024 şi Legea nr. 141/2025, precum şi prin decizia de îngheţare a costului standard al burselor studenţilor, prin O.U.G. nr. 9/2026, au fost afectate direct (1) accesul tinerilor la studii, (2) finanţarea mecanismelor de sprijin pentru studenţi şi (3) echitatea mediului universitar. În contextul necesităţii întocmirii unui nou Guvern care să propună Parlamentului României un nou program de guvernare, ANOSR consideră esenţială integrarea unor obiective clare, însoţite de termene concrete asumate pentru implementare, care să răspundă problemelor reale cu care se confruntă studenţii şi tinerii din România", afirmă studenţii de la ANOSR, potrivit unui comunicat remis presei.
Cele 8 obiective pentru îmbunătăţirea învăţământului românesc se referă la majorarea fondului de burse şi protecţie socială, eliminarea măsurilor de îngheţare a costurilor standard şi recalcularea cuantumului burselor în funcţie de costurile reale ale studenţilor.
- De asemenea, organizaţia solicită abrogarea măsurilor care limitează reducerea tarifelor la transportul feroviar pentru studenţi şi reglementarea incompatibilităţilor pentru funcţiile de conducere din universităţi, pentru a evita conflictele de interese.
- ANOSR cere majorarea de la 10% la 17,5% a procentului din salariul minim net utilizat pentru calcularea valorii costului standard pe baza căruia se stabileşte fondul de burse şi protecţie socială; abrogarea măsurilor privind îngheţarea costului standard utilizat pentru calcularea fondului de burse şi protecţie socială şi raportarea acestuia, pentru anul universitar 2026-2027, la salariul minim net din luna iunie 2026; constituirea fondului de burse şi protecţie socială luând în calcul perioada unui an calendaristic (12 luni) şi reintroducerea eligibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă în vederea acordării burselor din fonduri de la bugetul de stat.
- Alte solicitări se referă la combaterea abuzurilor la care sunt expuşi tinerii pe piaţa muncii, în special în ceea ce priveşte remuneraţia inechitabilă şi formele de exploatare profesională, precum şi dezvoltarea unor politici dedicate sprijinirii tinerilor antreprenori, inclusiv prin acces la programe de finanţare europeană, introducerea dreptului de preemţiune al universităţilor asupra transferării unor atribuţii şi competenţe în domeniul tineretului.
Care sunt revendicările profesorilor
- Cadrele didactice solicită, între altele, reducerea numărului de elevi din clase, revenirea la vechiul mod de calcul al plății cu ora și diminuarea normei didactice pentru profesorii cu experiență.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, organizații care reprezintă peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar, universitar și din cercetare, vor picheta Palatul Parlamentului.
În paralel cu protestul, liderii sindicali vor depune la Registratura Parlamentului cele peste 160.000 de semnături necesare pentru susținerea inițiativei cetățenești de modificare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023.
Potrivit reprezentanților federațiilor, proiectul urmărește eliminarea prevederilor introduse prin Legea nr. 141/2025, pe care le consideră „anti-educație”, și corectarea unor modificări legislative care, în opinia lor, afectează calitatea actului educațional, relatează RRA.
- Printre principalele propuneri se numără limitarea numărului de elevi din clase, astfel încât în învățământul primar să existe cel mult 22 de elevi într-o clasă, iar în gimnaziu și liceu maximum 26 de elevi.
- Sindicatele susțin că reducerea supraaglomerării școlare este o condiție esențială pentru îmbunătățirea procesului de învățare.
- De asemenea, organizațiile sindicale cer revenirea la modul de calcul al plății cu ora și la norma didactică existente înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025. În plus, propun reducerea normei cu două ore pentru profesorii care au obținut gradul didactic I și au o vechime de peste 25 de ani în sistem. Inițiativa legislativă include și măsuri pentru atragerea cadrelor didactice în zonele izolate sau defavorizate.
- Sindicatele propun acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile echivalentă cu trei salarii de bază pentru profesorii titularizați în aceste localități, cu obligația de a rămâne pe post timp de cinci ani.
Apelul profesorilor pentru parlamentari
- Alte propuneri vizează organizarea separată a claselor a VIII-a, indiferent de numărul elevilor, acordarea unor burse egale cu salariul net al unui profesor debutant pentru studenții înscriși la programe de licență didactică cu dublă specializare sau la masterat didactic, precum și menținerea burselor de excelență pentru liceenii medaliați la olimpiade internaționale pe întreaga durată a studiilor universitare de licență în România, cu condiția păstrării performanțelor.
De asemenea, solicită sindicaliştii, liceenii medaliaţi la olimpiadele internaţionale îşi vor păstra bursa de excelenţă pe toată durata studiilor universitare de licenţă în România, dacă îşi menţin performanţa.
"Facem un apel către parlamentarii din Parlamentul României, solicitându-le discutarea în regim de urgenţă a acestei iniţiative legislative, astfel încât anul şcolar 2026-2027 să înceapă în condiţii optime, atât pentru angajaţii din învăţământ, cât şi pentru beneficiarii direcţi ai sistemului educaţional", susţin sindicaliştii.
La final, federațiile sindicale fac apel la parlamentari să dezbată și să adopte în regim de urgență inițiativa legislativă, astfel încât noul an școlar, 2026-2027, să înceapă în condiții considerate optime atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și studenți.
Luni încep probele scrise la examenul de BAC
- 29 iunie 2026 - Limba și literatura română - proba E.a) - proba scrisă;
- 30 iunie 2026 - Proba obligatorie a profilului - proba E.c) - proba scrisă;
- 2 iulie 2026 - Proba la alegere a profilului și specializării - proba E.d) - proba scrisă;
- 3 iulie 2026 - Limba și literatura maternă - proba E.b) - proba scrisă;
Afișarea rezultatelor la examenul de BAC
- 7 iulie 2026 - Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor (între orele 14:00 - 18:00);
- 8 - 9 iulie 2026 - Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor;
- 9 - 10 iulie 2026 - Soluționarea contestațiilor;
- 13 iulie 2026 - Afișarea rezultatelor finale.
