România nu reușește să își transforme potențialul turistic în vizibilitate internațională, iar bugetele alocate promovării sunt mult prea mici în comparație cu cele ale altor state europene, avertizează Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România.
Reprezentanții federației spun că țara rămâne practic invizibilă în străinătate, deși dispune de destinații, produse locale și experiențe care ar putea atrage un număr mai mare de turiști.
„Avem cel mai mic buget de promovare din Uniunea Europeană. Nu suntem în stare să cheltuim mai mult de un milion de euro pe an, chiar dacă uneori alocăm trei sau patru milioane. Nu suntem vizibili, suntem invizibili”, a declarat Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.
În acest context, reprezentantul industriei a comparat impactul campaniilor oficiale cu atenția provocată de incidentele recente de pe litoral.
„Cred că dronele acestea care au apărut acum pe litoral au promovat mai mult litoralul românesc decât au făcut-o guvernele noastre în ultimii 20 de ani. Din păcate”, a afirmat Cozma.
Pe plajele din Eforie Sud și Eforie Nord au fost găsite recent mai multe obiecte suspecte aduse de valuri, despre care s-a presupus că ar putea fi fragmente de drone. Acestea au fost preluate de autorități pentru verificări.
De la produsele locale la o aplicație pentru promovarea României
Una dintre soluțiile pregătite și propuse de FPIOR este promovarea fiecărei regiuni prin gastronomie, produse locale, restaurante, istorie și geografie.
Federația lucrează la un proiect care ar urma să includă un festival-concurs desfășurat în mai multe regiuni și finalizat printr-o etapă națională. Ulterior, informațiile ar fi reunite într-o aplicație numită „Opening Romania”.
„Ne dorim să promovăm toate regiunile țării prin produsele locale și prin restaurante. Vrem să dezvoltăm o aplicație în care să existe partea de istorie, geografie și gastronomie din fiecare regiune și pe care, împreună cu diaspora românească, să o putem promova cu costuri mici”, a explicat Cozma.
Reprezentanții industriei consideră că modelul urmat de Craiova pentru promovarea târgului de Crăciun arată că o destinație românească poate dobândi vizibilitate europeană atunci când beneficiază de o strategie coerentă.
„Prin acel târg de Crăciun, Craiova a avut o prezență atât de puternică în publicațiile europene, încât acum are vizitatori din întreaga Europă. Dacă acolo s-a putut, probabil că se poate și la nivelul țării”, a spus Marius Bănică, președinte HoReCa Oltenia.
Peste 30% mai puțini turiști pe litoral
În timp ce România încearcă să atragă mai mulți vizitatori străini, turismul intern traversează o perioadă dificilă. Potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții operatorilor, numărul persoanelor care au mers în acest an pe litoralul românesc a scăzut cu peste 30%.
Industria indică mai multe posibile explicații:
- diminuarea impactului voucherelor de vacanță,
- contracția consumului,
- scumpirile,
- contextul de securitate din regiunea Mării Negre.
„După un calcul făcut pe litoral, numărul oamenilor care au venit pe litoralul românesc a scăzut cu peste 30%. Probabil că acest lucru se datorează și voucherelor de vacanță, dar și altor factori. Poate că a avut un impact și războiul”, a declarat Cozma.
Reprezentanții patronatelor admit că operatorii de pe litoral trebuie să investească în calitatea serviciilor și în pregătirea personalului. Ei spun însă că firmele au tot mai puține resurse pentru investiții, în condițiile în care costurile cresc, iar marjele de profit scad.
„Educația angajaților reprezintă tot o investiție pentru noi. Din păcate, în această perioadă, în loc să investim în oamenii pe care vrem să-i calificăm și să oferim servicii mai bune, luptăm pentru supraviețuire”, a declarat Corina Macri, președinte HORETIM.
Industria a pierdut aproximativ 25.000 de angajați față de 2024
FPIOR estimează că industria HoReCa are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin decât în 2024. Reducerea personalului se reflectă atât în activitatea operatorilor, cât și în veniturile colectate de stat.
La o ipoteză de lucru de aproximativ 300 de euro pe lună reprezentând taxele și contribuțiile asociate fiecărui loc de muncă, pierderea pentru buget ajunge la circa 7,5 milioane de euro lunar, respectiv 90 de milioane de euro anual.
Federația susține că un lucrător din sector generează anual o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de lei pentru compania în care este angajat. Prin urmare, cele 25.000 de locuri de muncă dispărute ar fi asociate unei activități economice potențiale de aproximativ 7,5 miliarde de lei pe an.
„Un restaurant care se închide nu mai plătește taxe. Un hotel care nu investește pierde turiști. Un angajat care pleacă din industrie nu mai produce valoare în sector”, arată FPIOR.
Patronatele avertizează că numărul angajaților din industrie ar putea continua să scadă în lipsa unor măsuri rapide.
„Dacă nu luăm urgent aceste măsuri, industria ospitalității va merge constant în jos. Poate anul viitor vom avea cu 40.000 de lucrători mai puțin”, a afirmat Cozma.
Cifra reprezintă un scenariu avansat de reprezentanții industriei în cadrul conferinței, nu o prognoză oficială.
Angajatorii cer sprijin pentru formarea personalului
FPIOR propune lansarea programului „Angajat calificat în Ospitalitate”, prin care statul să suporte 50% din costul calificării unui angajat nou, în limita unui plafon prestabilit.
Printre ocupațiile vizate se numără cele de bucătar, ajutor de bucătar, ospătar, barman, recepționer, cameristă și manager de restaurant sau hotel.
Patronatele susțin că sunt dispuse să investească în cursuri de reconversie profesională pentru persoanele disponibilizate din alte sectoare, însă au nevoie de un parteneriat cu Ministerul Muncii și Ministerul Educației.
„Avem oameni disponibilizați din foarte multe domenii, dar ei nu vin în industria noastră pentru că nu cunosc meseria și au nevoie de pregătire. Dacă lucrăm în parteneriat, îi putem păstra în România și putem reduce inclusiv șomajul în rândul tinerilor”, a explicat Macri.
Studiul de impact al FPIOR estimează că, într-un scenariu moderat, programul ar putea forma 20.000 de persoane, la un cost public de aproximativ 40 de milioane de lei.
Vouchere de vacanță pentru toți angajații
Federația solicită și relansarea voucherelor de vacanță, cu o valoare anuală cuprinsă între 1.600 și 2.000 de lei. Patronatele consideră că acestea ar trebui să fie accesibile și angajaților din sectorul privat, printr-un regim fiscal care să încurajeze companiile să le ofere.
„Problema nu este cui îi dai. Eu aș acorda vouchere tuturor angajaților, pentru că ele nu sunt o cheltuială, ci o investiție. Banii se întorc la stat prin taxele generate de activitatea economică”, a spus Cozma.
FPIOR propune și o bonificație de 20% pentru voucherele utilizate între octombrie și mai, pentru a stimula turismul în extrasezon.
Conform unei evaluări istorice a Ministerului Finanțelor pentru perioada 2018-2019, citată în studiul federației, companiile care acceptau vouchere au avut, în medie, venituri cu 9% mai mari și cu 4,6% mai mulți angajați decât firmele din grupul de comparație.x
TVA de 9% și taxe mai mici pe muncă
O altă solicitare este reducerea TVA pentru HoReCa de la 11% la 9% și menținerea cotei timp de minimum trei ani.
Facilitatea ar urma să fie condiționată de fiscalizarea integrală a vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă și achitarea obligațiilor fiscale sau respectarea unui grafic de eșalonare.
Patronatele cer și diminuarea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din sector.
„Preferăm taxe suportabile, plătite pentru mai multe locuri de muncă, decât taxe mari aplicate unor locuri care dispar”, argumentează FPIOR.
Pachetul de zece măsuri pentru HoReCa
Planul propus de federație pentru perioada 2026-2029 mai include lansarea unui program „IMM Invest Ospitalitate”, eșalonarea datoriilor fiscale pe 36 de luni, facilități pentru profitul reinvestit și un program național de eficiență energetică.
Lista este completată de introducerea unei autorizații unice pentru operatorii HoReCa și de un pact fiscal prin care schimbările importante să fie anunțate cu cel puțin șase luni înainte, respectiv cu 12 luni pentru modificările structurale.
În scenariul moderat, FPIOR estimează că măsurile ar putea proteja sau recupera 25.000 de locuri de muncă până în 2029, ar putea mobiliza investiții private de aproximativ 750 de milioane de euro și ar putea genera o activitate economică suplimentară de 5% față de scenariul fără intervenție.
„HoReCa nu cere să fie întreținută de stat. Cere reguli stabile, fiscalitate suportabilă, acces la finanțare și posibilitatea de a investi”, transmite federația.
