Ce sunt alegerile anticipate și cine le poate declanșa
Alegerile anticipate sunt alegeri parlamentare organizate înainte de finalul mandatului obișnuit de patru ani al Parlamentului.
- nu sunt alegeri prezidențiale sau locale;
- vizează alegerea unui nou Parlament;
- apar în contexte de blocaj politic major;
- sunt o soluție constituțională, nu o procedură politică liberă.
Alegerile anticipate nu sunt declanșate direct de Parlament sau de Guvern. Procedura pornește de la imposibilitatea formării unui Guvern, iar Președintele României are posibilitatea, și nu obligația, de a dizolva Parlamentul.
În ce situații se pot organiza alegeri anticipate în România
1. Ce spune Constituția?
- „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” - Articolul 89, Constituția României.
Cu alte cuvinte, pentru a se ajunge la alegeri anticipate, Parlamentul trebuie să respingă consecutiv două propuneri de premier și de Cabinet, într-un interval de cel mult 60 de zile de la prima solicitare de învestitură.
2. Rolul Președintelui României
- Președintele țării poate decide dizolvarea Legislativului, însă numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Procedura este declanșată doar dacă două propuneri succesive de Guvern sunt respinse la vot.
Acest lucru înseamnă că senatorii și deputații chemați să decidă asupra celui de-al doilea Cabinet votează nu doar împotriva formării unui nou Executiv, ci, indirect, și împotriva propriilor mandate.
Concret, parlamentarii ar trebui, practic, să accepte scurtarea propriului mandat și riscul unor noi alegeri, într-un context electoral care ar putea schimba echilibrul de putere.
Când nu poate fi dizolvat Parlamentul
Conform articolului 89 din Constituție, Parlamentul nu poate fi dizolvat:
- în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României;
- în timpul stării de mobilizare;
- în timpul stării de război;
- în timpul stării de asediu;
- în timpul stării de urgență.
- De asemenea, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.
Ce spune Nicușor Dan despre scenariul anticipatelor
În ceea ce privește scenariul alegerilor anticipate, președintele apreciază că și acesta este un scenariu extrem de puțin probabil.
“Acest scenariu este extrem, extrem de puțin probabil, pentru că am avut crize politice similare, niciuna din acele crize nu s-a terminat cu alegerea anticipată. E un scenariu prea teoretic, îl avem așa, dar nu trebuie să-l luăm prea mult în considerare”, a precizat președintele României, în contextul situației de pe scena politică.
USR, pregătit de anticipate
- Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că partidul său este pregătit pentru scenariul alegerilor anticipate, dacă PSD își retrage miniștrii din guvern.
„Noi la USR suntem pregătiți să mergem și în alegeri anticipate”, afirmă Miruță.
Și AUR vrea alegeri anticipate
- Dan Dungaciu, vicepreședintele AUR, susține că picarea Guvernului Bolojan este primul pas pentru declanșarea alegerilor anticipate.
„Credem că alegerile anticipate sunt soluția pentru crizele repetate și suprapuse în care se află astăzi România. Tactic vorbind, moțiunea de cenzură este un pas. Această cădere a Guvernului Bolojan este un pas spre anticipate. (…) Singura cale să mai ieșim din această criză sunt alegerile anticipate”, a declarat Dungaciu la Euronews România.
Scenariul anticipatelor, mereu invocat, niciodată pus în practică
Deși soluția anticipatelor este invocată frecvent în perioade de criză politică majoră, în realitate România nu a fost niciodată aproape de declanșarea acestora.
Parlamentul nu doar că nu a respins succesiv două propuneri de Guvern, dar, de cele mai multe ori. Executivul propus a obținut votul de încredere încă de la prima încercare, cu câteva excepții.
Când s-a aflat România cel mai aproape de situația anticipatelor
- România s-a aflat cel mai aproape de o astfel de situație în anul 2009, înainte de alegerile prezidențiale, când retragerea de la guvernare a PSD a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc, provocând o criză guvernamentală.
După ce prima nominalizare a președintelui Traian Băsescu pentru funcția de premier, Lucian Croitoru, a fost respinsă de opoziție, președintele l-a propus pe Liviu Negoiță (primar al Sectorului 3 la acea vreme) pentru a forma un guvern.
În urma acestui blocaj și a presiunilor politice, Liviu Negoiță și-a depus mandatul. Ulterior, Traian Băsescu l-a desemnat pe Emil Boc, care a reușit să obțină votul Parlamentului, formând Guvernul Boc II - alianța PDL-UDMR și independenți - în decembrie 2009.
Moţiunea de cenzură PSD-AUR ”STOP "Planului Bolojan”
Premierul Ilie Bolojan este acuzat că a transmis un mesaj nazist, vorbind despre “şobolanii din cămară”, dar și pe motiv că Executivul pregăteşte cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în Coaliţie, fără dezbatere publică şi fără o minimă asumare politică.
Moțiunea AUR-PSD a fost citită în plenul Parlamentului, dezbaterea și votul fiind programate pe 5 mai.
Dacă moțiunea va trece, președintele va trebui să convoace partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui nou premier. Votul va fi unul secret, cu bile.
