O posibilă taxă pe tranzacțiile bancare ar putea crește substanțial suma pe care o plătim... atunci când vrem să plătim cu cardul. Informațiile vehiculate în spațiul public indică două variante: o taxă nominală (de 1 sau 3 lei per tranzacție) sau una procentuală, de 0,3% per tranzacție. Dacă varianta nominală este considerată o aberație economică, cea procentuală ar putea fi mai ușor de acceptat de către consumatori, fiind mai puțin împovărătoare decât o creștere a TVA-ului.
De la începutul negocierilor pentru formarea Guvernului, în spațiul public au apărut diverse teorii privind reducerea deficitului bugetar, care implică, în general, creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli. După „celebra” majorare a TVA-ului, despre care toți economiștii au spus că este inevitabilă, apare o nouă propunere: o așa-numită taxă pe tranzacții bancare. Aceasta vine în două forme: o taxă procentuală de 0,3% per tranzacție sau una nominală, de 1-3 lei per plată, aplicabilă doar plăților electronice.
Cine ar trebui să plătească această taxă bancară?
Ideea presupune perceperea unui comision de 1 leu pentru fiecare plată bancară de valoare mică și de 3 lei pentru tranzacțiile peste un anumit prag. Această micro-taxă ar urma să fie aplicată oricărei plăți realizate prin bancă (transfer online, plată cu cardul, ordin de plată etc.), similar comisioanelor bancare existente, cu mențiunea că suma colectată ar merge la bugetul de stat, nu la instituțiile financiare.
Reiterăm că această așa-zisă taxă pe tranzacții bancare a fost vehiculată pe surse, fără a fi confirmată de vreo formațiune politică. Totodată, specialiștii din zona juridică avertizează că această măsură ar putea fi neconstituțională. Mai mult, chiar și speciliști din BNR „au pus la zid” această taxă. Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, acuză că sunt inventate taxe care nu există în Europa, că statul se lasă jefuit și nu face nimic, iar politicienii nu vor să facă treabă la ANAF pentru că de acolo se fură.
Cât ne-ar putea costa o taxă pe tranzacții bancare?
Cu acest scenariu pe masă, am analizat cât ne-ar putea costa implementarea acestor taxe.
Cazul 1: Taxa nominală per tranzacție
În cazul unei taxe fixe, sursele politice au indicat o valoare de 1 până la 3 lei per tranzacție bancară. Practic, la fiecare cumpărătură, consumatorul ar putea plăti un leu în plus (în cazul sumelor mici). Această variantă ar afecta în mod disproporționat tranzacțiile de valoare mică.
Am făcut trei simulări entru situațiile în care o persoană face: o tranzacție cu cardul pe zi, 5 tranzacții bancare pe zi sau 10 tranzacții bancare pe zi.
| Număr tranzacții pe zi | Taxă bancară lunară |
|---|---|
| o tranzacție | 30 de lei |
| 5 tranzacții | 150 de lei |
| 10 tranzacții | 300 de lei |
O posibilă taxă bancară nominală ți-ar putea scumpi viața cu peste 100 de lei lunar
O creștere nominală a taxelor per tranzacție ar majora semnificativ cheltuielile lunare ale celor care folosesc cardul frecvent. Dacă faci o singură plată cu cardul pe zi, ai plăti 30 de lei în plus pe lună. Dacă folosești exclusiv cardul sau telefonul pentru plăți - în medie 10 tranzacții pe zi - costul suplimentar ar putea ajunge la 300 de lei lunar.
Această taxă este aberantă economic, afectând mai ales tranzacțiile mici. De exemplu, o chiflă de 1 leu ar costa 2 lei, o scumpire de 100%. O călătorie STB de 3 lei ar costa 4 lei (+33%), una cu metroul de 5 lei s-ar scumpi cu 20%, iar o sticlă de suc de 10 lei ar ajunge la 11 lei (+10%).
Cât de scumpă ar fi o taxă bancară procentuală?
Al doilea scenariu vizează o taxare de 0,3% per tranzacție. Această variantă ar afecta mai mult persoanele cu venituri mari și nu ar fi influențată de numărul de tranzacții. De exemplu, pentru plăți totale de 5.000 de lei lunar, taxa ar fi de 15 lei. În anumite cazuri, comisionul ar putea fi perceput de două ori (plătitor și beneficiar).
Deși mulți specialiști au criticat această taxă, economistul Andrei Caramitru susține că varianta procentuală de 0,3% ar putea funcționa în România, cu condiția să fie temporară.
„Vă zic o chestie care o să șocheze, dar cred că ideea cu taxa pe tranzacțiile bancare poate fi o idee bună temporară (1-2 ani). La un nivel de 0,3%, ar genera aproximativ 30 miliarde lei pe an - cam o treime din ajustarea necesară pe următorii 3 ani. Colectarea e simplă prin sistemul bancar. Și 30 miliarde e chiar cu praguri (de ex. nu s-ar aplica la plățile mici etc.)”, scrie el pe pagina sa de Facebook.
Conform lui, această măsură a fost implementată în alte țări, precum Brazilia sau Ungaria. În Ungaria, se aplică o taxă de 0,45% pe tranzacții, dar doar pentru sume care depășesc 50.000 de forinți (aprox. 124 euro), cu un plafon de 20.000 de forinți (50 euro).
O asemenea taxă, la limita legii. Ce spun avocații?
Taxa pe tranzacții bancare este o propunere radicală care ar putea fi neconstituțională, avertizează societatea de avocatură Buju Stanciu și Asociații. Potrivit Constituției României, sarcinile fiscale trebuie așezate echitabil asupra cetățenilor.
„O taxă fixă, identică pentru fiecare tranzacție, lovește disproporționat în plățile mici și în persoanele cu venituri reduse, ceea ce ridică problema neîndeplinirii criteriului de justiție fiscală”, explică avocații.
Un alt argument este caracterul discriminatoriu și efectul contrar interesului public.
„O asemenea taxă îi pedepsește pe cei care folosesc sistemul bancar și favorizează indirect tranzacțiile în numerar”, spune Victor Buju, partener la Buju Stanciu & Asociații. Cei care operează prin bănci - exact comportamentul încurajat de stat - ar fi penalizați, în timp ce plățile cash ar rămâne netaxate. Se creează astfel un tratament inechitabil, fără justificare rezonabilă, contrar obiectivului declarat de reducere a economiei subterane.
