Soția sa, Teodora (Dora), a început în aceeași curte să facă pâine și să pună bazele unei afaceri care a făcut-o cunoscută și dincolo de vecini: Dora's Artisan Bakehouse. Nu că ar fi vreo întrecere, însă ea a fost prima din familie care a decis să o ia pe alt drum. Așa a ajuns să-și deschidă o brutărie artizanală unde găsești pâine și produse de panificație cu maia naturală, coapte pe vatră, pentru care oamenii de la oraș se suie în mașină să vină la țară să le ia, chiar și de la o distanță de 10 km.
Nu vin zilnic oamenii pentru că nici noi nu facem zilnic pâine, ci doar de două ori pe săptămână pentru că e un proces mai lung, pâinea cu maia e mai dificil de făcut, durează două zile până facem și atunci avem două zile de producție. Lunea și joia facem aluatul, iar marțea și vinerea îl coacem.
Teodora (Dora) Barabaș, fondatoare Dora's Artisan Bakehouse
Pâinea care a dat tonul zilelor
Dora și Alexandru Barabaș bifează cu succes povestea antreprenorilor care și-au lăsat joburile considerate sigure de generațiile cu mai multă experiență de viață. Unul inginer producție, altul inginer constructor. Niciunul nu a mai vrut să fie practician în această profesie, căci viața i-a dus pe drumuri profesionale complet diferite față de domeniul pentru care școala i-a pregătit. La toate acestea s-au adunat, cel puțin pentru Dora, și dorința de a avea o viață mai simplă, mai așezată și mai aproape de familie.
„Am fost în concediu maternitate cu doi copii, trebuia să mă întorc în producție ca inginer și am văzut că nu-i ușor să te duci la serviciu cu doi copii. Se îmbolnăvesc, trebuie să-ți ceri zile libere, depinzi de un șef. Și atunci am zis că trebuie să facem ceva, să fim independenți, să pot să mă ocup și de copii, să fac și ceva pentru mine, dar să mă ocup și de casă”, își amintește Dora.
A încercat mai întâi cofetăria și a urmat un curs. „Am văzut, însă, rapid că nu-i de mine, că e meticulos, că sunt prea multe lucruri și între timp, am zis că până termin cursul de cofetar, să încep să fac pâine”. Așa a apărut și primul laborator, un spațiu de „doi pe trei”, după cum povestește chiar ea, dar suficient cât să încapă comenzile pe care le făcea, în primă fază, doar pentru familie și pentru vecini. La pâinea cu maia, începutul a fost, însă, mai greu, iar rodul muncii a început să se vadă abia după mai multe încercări.
Trebuie spus și că începuturile frământării de aluat au coincis cu debutul pandemiei. Dacă e ceva ce ne-a dat carantina, a fost o adevărată renaștere a pâinii făcute în casă. Unora le-a trecut „moda” și cheful, însă Dora nu s-a aflat deloc în situația asta, ba dimpotrivă, a perseverat și a excelat, adăugând chiar noi ingrediente în pâinicile sale: semințe, chia, turmeric, pesto sau Cheddar, adică cele pe care le regăsim și azi în produsele de la Dora's Artisan Bakehouse. În plus, pe lângă acestea, mai regăsim și focaccia, baghete, pâine fără gluten, pâine toast și mini Cinnamon Rolls (rulouri cu scorțișoară).
Cei care vor să comande pâine o pot face trimițând un mesaj direct pe paginile de Facebook și de Instagram de la Dora's Artisan Bakehouse sau pot lua produsele și de la Târgul Roade de Oraș din Baia Mare, însă tot comandând în prealabil.
Am clienți care vor să mănânce numai pâine integrală, iar alții doar albă (...) Dar aia cu semințe integrală e mai căutată și oamenii spun că e mai sănătoasă. Și la pâine fără gluten avem mulți clienți și acolo pentru că sunt mulți care au intoleranță, dar sunt și unii care vor să încerce un alt stil de viață, mai sănătos. Găsim foarte greu materie primă pentru pâine fără gluten, așa că am cumpărat o făină bio dintr-un anumit magazin. De asemenea, e foarte greu de lucrat cu făina fără gluten.
Teodora (Dora) Barabaș, fondatoare Dora's Artisan Bakehouse
Suma inițială investită a fost de cel puțin 5.000 de euro, iar ulterior investițiile s-au făcut în mod constant. Soțul Dorei a amenajat spațiul din curte în așa fel încât să poată găzdui o brutărie mică, dar echipată corespunzător, din care să nu lipsească nimic.
„Am încercat de două ori să accesăm și fonduri europene, dar nu le-am luat. A fost bine scris proiectul, am pus acolo că vrem suma de 55.000 de lei (...) doar că am fost depunctați pentru o chestiune birocratică”, a mai spus Dora.
La Dora și la Alexandru Barabaș am ajuns prin intermediul Via Profi, platformă care unește micii producători locali din România și care permite căutarea și contactarea directă a producătorilor, grupați pe domenii și județe. Pentru intrarea în platformă, cei doi au fost recomandați de prietena lor Anca Vălean, fondatoarea Răstăuțe Maramureșene. Am fost și noi în vizită și la ea, așa că poți citi povestea AICI.
Când plictiseala cu rost se transformă în antreprenoriat
Și la Alexandru Barabaș, „plictiseala” din pandemie și-a spus cuvântul. A nu se confunda, însă, cu plictiseala tipică, în care stăm pe canapea și nu știm ce să mai facem. În cazul său, această stare s-a concretizat în lucruri practice, pentru care își mulțumește și astăzi.
„Deci noi, în perioada aia în care n-aveai voie să te vezi cu nimeni (cred că în primele două luni ) am respectat ad litteram toate restricțiile, nu ne-am văzut cu nimeni. Dar atunci, din plictiseală, am făcut livada, solarul, am luat găini, porci. Mama ne-a cumpărat purcelușii, de acolo ne-am mai extins cu ei și se tot înmulțesc”, își amintește Dora.
În timp ce Dora frământă aluatul, soțul ei are grijă de cealaltă parte a gospodăriei, o hală modestă, dar transformată ingenios într-un spațiu controlat pentru cultivarea ciupercilor pleurotus, o altă mică afacere născută în aceeași curte, care se completează cu brutăria: Ciupercăria Vikana.
„Ne-am plictisit și am zis că trebuie să facem ceva cu spațiul din beci. Așa că ne-am hotărât să creștem ciuperci. Pâinea e mai puțin bănoasă. Ciupercile pleurotus nu le dăm către restaurante pentru că sunt mai apreciate de către clienți finali, adică către persoane fizice. E nevoie de o temperatură constantă de 18°-20°, umiditate foarte ridicată și stabilă, lumină 8 ore pe zi, putere de muncă mult timp pentru că trebuie să te tot duci, să verifici. Nu îți permiți să automatizezi totul, deși am automatizat cât am putut”, spune Alexandru Barabaș.
Inspirația suedeză a fost de bun augur
Soții Barabaș nu caută să se extindă spectaculos și în niciun caz să transforme totul într-o fabrică. Curtea lor din Tăuții-Măgherăuș e în sine un ecosistem viu, care îi ține în priză aproape tot timpul. Alexandru are o determinare cum rar am văzut la oameni. Plimbându-ne prin curte, ne arată poneii, purcelușii, iepurii, găinile, dar și un arici african, mic și țepos, pe care îl ține cu grijă între palmele acoperite de mănuși.
Fiecare colțișor îl entuziasmează: „Aici, la animale vreau să automatizez niște lucruri, acolo, în partea aia de curte, am alte planuri”. Totul pare într-o continuă dinamică, dar una ținută sub control, pentru că în curtea lor și-a făcut loc și un spațiu de cazare, ce poartă numele Swedish House, o căsuță inspirată din perioada în care Alexandru a lucrat în Suedia, ca inginer constructor. A venit și soția o perioadă, dar doar în vacanță.
„Noi am locuit în aceeași casă în Suedia, aceeași dimensiune, aceeași compartimentare. Am strâns banii de acolo și am făcut-o aici, am reprodus-o. De aceea am și numit-o Swedish House. E 350 de lei prețul pe noapte. E o căsuță de familie, încap doi adulți și doi-trei copii. E un pat mare jos și un pat supraetajat sus, unde stau copiii”, spune el.
Tot ca spațiu de cazare, cuplul a amenajat în curte și un colț special pentru rulote, dotat cu apă, canalizare și toate funcționalitățile. Au primit până acum turiști din Germania, Spania, Polonia și Franța, iar cel mai aglomerat este în luna august.
Nici nu știu dacă am gândit toate astea pentru că pur și simplu s-au legat: brutăria, căsuța, animalele, evenimentele, pajiștile.
Alexandru Barabaș, antreprenor
Și dacă mai vreți încă o dovadă cu privire la multifuncționalitatea spațiului, ei bine, pe lângă cazare, cuplul organizează și evenimente: petreceri pentru copii (de Halloween, de Ziua Copilului), vizite educaționale din „Săptămâna Verde” sau aniversări, unde în zilele de vară copiii profită din plin și de piscina din curte.
„Pe viitor vreau să facem zile de sâmbătă cu brunch, să vină lumea, să gătim, să se joace copiii”, spune Dora.
Dincolo de brutărie și de ciuperci, Alexandru mai are o misiune: să unească oamenii. Așa a luat naștere Târgul „Roade de oraș”, din Baia Mare, o inițiativă locală care aduce laolaltă producători, meșteșugari, copii și familii.
