Simona Baciu a renuntat intr-o zi, in urma cu 25 de ani, la cariera de profesoara de liceu. A vrut sa faca altfel de educatie. Asa ca a deschis o gradinita in propriul apartament din Cluj, apoi un gimnaziu, apoi un liceu. Munca ei, in care multi oameni nu credeau initial, a inceput sa primeasca recunoasteri: Scoala Anului in Romania, in 2009 si acreditarea britanica, un an mai tarziu, programele scolii si diploma de absolvire fiind recunoscute international. Despre anii in care si-a urmat motto-ul „never ever give up” si implicarea in proiectul de repatriere al RBL povesteste Simona, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Reporter: Cu ce gand ati fondat, in 1993, Transylvania College?

Simona Baciu: La inceputul anilor ‘90 eram profesoara la un liceu din Cluj. Mergeam zilnic la scoala cu drag, pentru ca imi iubeam profesia si imi facea placere sa fiu cu elevii mei. Simteam totusi ca ceva lipseste: educatia in acea vreme era bazata pe foarte multa strictete si rigurozitate, lipsind relatia de comunicare deschisa si intelegere reciproca intre profesor si elev. Impartasind cu sotul meu, Dan, pasiunea comuna pentru cunoastere, inovare si schimbare in educatie, in anul 1993 am hotarat sa deschidem propria noastra gradinita, oferindu-le copiilor bucuria cunoasterii si a descoperirii.

In septembrie 1993, Gradinita “Happy Kids” a primit cu bucurie primii 12 copii, intr-una din camerele micului nostru apartament. In anii care au urmat, conceptul Happy Kids s-a dezvoltat, punand bazele scolii noastre de azi, Transylvania College.

R.: Poti sa urmaresti intr-o afacere in domeniul educatiei doar profitul? Care sunt consecintele?

S.B.: Educatia nu este o afacere in strictul sens al cuvantului. Asta nu inseamna ca organizarea unei scoli nu poate folosi principiile organizarii unui business: viziune, misiune, strategii pe termen lung, transparenta in modul de organizare si comunicare eficienta.

Sistemul de educatie din Romania permite organizarea institutiilor de invatamant particular sub forma de organizatie non-profit, astfel in cazul fericit de obtinere de profit, acesta este reinvestit in fiecare an in procesul de educatie, pentru sustinerea si dezvoltarea scolii.

R.: Cum ati decis sa faceti un gimnaziu?

S.B.: De-a lungul anilor au aparut numeroase oportunitati de a studia in strainatate, unde am invatat mult despre sistemele internationale de educatie, ceea ce mi-a dat sansa de a visa mai departe, de data aceasta un vis mai mare, mai indraznet. Am avut alaturi oameni care, cred, au crezut in noi si in sistemul nou pe care il implementasem in scoala primara. In anul 2003, am avut o discutie cu sotia consulului Statelor Unite ale Americii in Cluj, care mi-a dat curajul sa continui, fiindu-mi alaturi in deschiderea gimnaziului. Astfel, in septembrie 2004, cu sustinerea parintilor si a unui grup de experti internationali am deschis gimnaziul, care avea o abordare noua, adresandu-se atat copiilor romani, cat si copiilor din strainatate. Asa s-a nascut prima scoala internationala la Cluj.

R.: Cum ati continuat cu liceul?

S.B.: In 2009 am primit prima recunoastere nationala: Scoala Anului in Romania. Aceasta le-a dat profesorilor si parintilor din scoala noastra si mai multa incredere. Aveam in acel moment familii care erau cu noi de mai multi ani, imbratisand spiritul Happy Kids. Acesti parinti au crezut cu tarie in puterea educatiei oferite de noi si au venit cu propunerea de a ne sustine sa deschidem un liceu modern, adaptat secolului 21.

In anul 2010, Transylvania College a obtinut acreditarea britanica, devenind Centru International de Examinari Cambridge, programele scolii si diploma de absolvire fiind recunoscute international. Dupa aceasta certificare, pe drumul excelentei, scoala a obtinut numeroase premii la nivel national si international. Anul 2015 a adus recunoasterea internationala TES - cea mai mare comunitate internationala de scoli si profesori din toata lumea cu peste 3,6 milioane de membri din 279 de tari.

Inspectia BSO (British School Overseas) care evalueaza institutiile de invatamant din toata lumea, a evaluat Transylvania College ca “o scoala unde elevii de liceu demonstreaza calitati personale exceptionale, precum capacitate de analiza, reflectie si empatie, devenind modele de excelenta pentru colegii lor mai mici, elevii sunt atenti, prietenosi, respectuosi, cu abilitati sociale bine dezvoltate si interesati sa invete". Rezultatele exceptionale ale generatiilor de absolventi sustin aceasta afirmatie.

In lume functioneaza in prezent 3.016 scoli britanice, dintre care doar 87, printre care si Transylvania College, au primit acreditarea British School Overseas, trecand cu succes prin inspectia de acreditare.

R.: Prima initiativa antreprenoriala a fost in domeniul designului vestimentar. Aceasta a esuat. V-ati gandit, cand ati inceput sa lucrati la proiectul gradinitei, ca si aceasta idee ar putea esua?

S.B.: Nu m-am gandit nicio clipa la esec. Visul meu de atunci era sa aduc un concept nou in educatie. Nu stiam pe vremea aceea de cata munca si efort va fi nevoie, dar eram pregatita, pentru ca aveam viziunea unui loc in care copiii pot sa vina sa invete si sa fie fericiti in acelasi timp. Azi, uitandu-ma inapoi, imi dau seama, cat de mult am invatat despre mine, despre cei din jurul meu si cat de mult a contat sa am alaturi familia si colegii. Fiecare pas inapoi mi-a dat puterea sa fac urmatorii zece pasi inainte, invatand astfel ce inseamna rezilienta. Am stat de multe ori sa reflectez la lectiile pe care le avem de invatat si gaseam intotdeauna forta in mottoul meu: “never ever give up”.

R.: Cum au reactionat oamenii din jurul dumneavoastra cand v-au auzit planul?

S.B.: Decizia de a parasi invatamantul de stat, considerat un loc sigur din care te poti pensiona, a fost vazuta de fiecare in mod diferit. Sustinerea sotului meu mi-a dat aripi sa merg mai departe, in ciuda ingrijorarii parintilor mei, ca pornesc in necunoscut. Fiind o idee si un concept foarte nou, rezistenta la initierea acestui proiect a aparut din partea prietenilor si a colegilor mei. Cu toate acestea, dupa primul an, am demonstrat ca initiativa poate avea un succes, avand deja un numar dublu de copii inscrisi. In anii care au urmat, numarul familiilor care ni s-au alaturat a crescut rapid, motiv pentru care ne-am dorit si construirea primului sediu.

R.: Care sunt trei lucruri/materii/atitudini pe care ati vrut neaparat sa le aveti in Transylvania College?

S.B.: Daca cititi misiunea scolii noastre, cu siguranta va veti da seama ca am avut tot timpul in minte sa crestem tineri echilibrati, motivati sa invete, cu un caracter puternic, incurajati sa-si urmeze viziunea. Cuvintele scrise pe peretii scolii nu sunt cuvinte goale doar de bifat, ci sunt cuvinte puternice, intelese de fiecare membru al comunitatii noastre. Daca vizitati scoala, veti vedea copii care au sclipire in ochi, pentru ca au incredere in ei, si-au descoperit vocea si pot sa faca o diferenta in viata celor din jurul lor.

Cele trei lucruri pe care vrem sa le avem la Transylvania College este sa crestem lideri, cu un caracter sanatos, care inteleg cat de important este sa inveti si sa traiesti intr-un loc in care se pune accentul pe starea de bine.

R.: Care au fost cele mai mari hopuri peste care ati trecut in ultimii 25 de ani?

S.B.: Imi aduc aminte cu drag de inceputuri, de primele cantece si jocuri in limba engleza, invatate seara tarziu, cand imi faceam planul de lectie pentru a doua zi. La inceput era dificil; resursele erau foarte limitate: fara jocuri, carti si jucarii. M-am bazat pe punctele mele forte sa trec peste aceste obstacole, zambind. Am cusut jucarii de plus si restul jucariilor le-am inlocuit cu povesti, cantece si activitati distractive. Odata cu trecerea timpului si obstacolele au devenit mai mari si de alta natura. Cand faci ceva nou, intotdeauna vor fi oameni rezistenti la conceptele tale, care nu te inteleg. Cel mai greu a fost sa-i conving ca educatia poate fi facuta diferit, fara sa se piarda standardul academic. Fiecare dintre noi venim cu propriile noastre experiente, stiind doar ceea ce stim. Atunci cand vrem sa aflam ceea ce nu stim, suntem pregatiti, iesim din zona noastra de comfort, dar apar si rezistentele.

R.: Care sunt cele mai mari bucurii simtite de la infiintarea Transylvania College?

S.B.: Cea mai mare bucurie o simt cand ma uit la elevii scolii noastre si vad in ochii lor acea sclipire despre care visam la inceput. Vad tineri increzatori, cu vise marete, tineri implicati in viata comunitatii in care traiesc, receptivi si dornici sa invete. Ei sunt cei care ne ofera garantie ca investitia in educatia lor a avut un rost.

R.: Cine sunt oamenii fara de care ideea nu ar fi devenit ce este azi?

S.B.: Primul om, care a stat mereu langa mine, a fost sotul meu, Dan, si cei doi copii ai nostri, Ruxandra si Tudor - fara sustinerea lor Transylvania College nu ar fi ajuns ceea ce este azi, cu atat mai mult cu cat Ruxandra azi continua cu pasiune si dedicatia visul nostru in calitate de director executiv.

Primul meu mentor a fost Susan Shapiro, Director al Open Society Health Education Program, a carei programa inovativa a avut un impact enorm asupra viziunii mele. Prietenia noastra a continuat si s-a finalizat cu un proiect nou in care am scris o carte impreuna despre profesorul secolului 21, “The Teacher Within”.

De-alungul anilor am avut alaturi profesori, parinti si prieteni dragi, care ne-au incurajat si ne-au sustinut neconditionat. Astazi, cand ma duc acasa la parintii mei, ii vad zambind de cate ori le spun despre copii si scoala.

R.: Daca ati putea schimba ceva, ati face asta? Ce anume?

S.B.: Am invatat multe din lectiile trecutului si stiu ca nu mai pot schimba nimic acolo. Daca fac astazi ceva mai mult decat ieri, este ca investesc in relatiile cu oamenii din jurul meu. Ei sunt cea mai valoroasa resursa de la care invat zilnic lucruri noi.

R.: Ce ati adus nou in sistemul de educatie pana acum?

S.B.: Conceptul de baza pe care este cladit intreg sistemul educational din Transylvania College este acela de dezvoltare a abilitatilor intelectuale, emotionale si de lider. Fiecare elev poate sa devina lider in domeniul sau de interes, de aceea este incurajat zilnic sa-si descopere talentele, sa le valorifice, astfel incat sa se simta implinit si increzator in fortele proprii. Elevii sunt responsabilizati si incurajati sa-si dezvolte o viziune clara, sa gandeasca tintit, pentru viitorul lor. Acelasi lucru este valabil si pentru profesori.

Programul “The Leader in Me” ii ajuta atat pe copii, cat si pe parinti sa fie activ implicati in procesul de educatie al copiilor lor, sa dobandeasca acel mod de gandire care sta la baza dezvoltarii armonioase si conduce la impliniri personale si profesionale: sa fie proactivi; sa gandeasca dupa un scenariu win-win si sa incerce totdeauna sa fie empatici, intelegand punctul de vedere al interlocutorului inainte de a-i raspunde. La Transylvania College am inlocuit sedintele cu parintii cu conferinte coordonate de elevi. Copiii prezinta parintilor, in prezenta dirigintelui, portofoliul personal, ceea ce au invatat, si stiu sau ceea ce mai au de invatat. Elevii, din clasele primare pana la liceu, devin astfel responsabili, alaturi de profesori, de traseul lor educational.

Dorinta noastra de implicare in schimbarea sistemului de invatamant din Romania, a adus programul nostru “The Leader in Me” in numeroase alte scoli din Romania.

Desigur, acestea sunt doar ultimele noutati aduse sistemului educational. De-a lungul celor 25 de ani de existenta am introdus numeroase programe inovatoare in educatie. Printre acestea putem aminti: Saptamana Altfel, program initiat de noi in urma cu 15 ani, a fost preluat de intreg sistemul educational romanesc; proiectele de implicare in comunitate, prin care elevii sunt indrumati sa devina constienti si implicati in viata comunitatii in care traiesc; programa de educatie pentru mediu, si constientizarea importantei protejarii acestuia; programul anual de citit, numit “DEAR: Drop Everything And Read”, si multe, multe altele. Nu in ultimul rand, ne intereseaza starea de bine a profesorilor si a personalului care lucreaza in scoala noastra. Am creat astfel un proiect inovator de “well-being” in care am inclus, pe langa elevi, profesorii si parintii.

R.: Cum vreti sa continuati? Ce planuri aveti pe viitor?

S.B.: Ne dorim sa continuam cu o scoala pentru secolul 21 in care sunt acceptate si indeplinite nevoile fiecarui elev, profesor si parinte, fiind deschisi sa adaptam programele si modul in care se face educatia.

Regandirea mediului in care un elev invata este cu siguranta o prioritate pentru noi. De la sala de clasa, pana la fiecare colt al scolii se pot crea spatii de invatare si descoperire. Veti vedea cu siguranta la Transylvania College, in anii care urmeaza, o scoala dinamica care va arata si va fi pregatita pentru viitor.

R.: Inevitabil, facem o trecere de la privat la public. Ce ii lipseste sistemului de invatamant din Romania?

S.B.: Toate studiile arata ca prosperitatea pe termen lung a unei tari depinde de calitatea capitalului uman. De aceea, investitia in sistemele de educatie este o prioritate pentru viitorul Romaniei. Invatamantul privat si public au acelasi tel: educatia copiilor.

Eu cred ca ar trebui sa ne uitam in acest moment la ceea ce putem invata unii de la altii si de a aduce conceptul de “impreuna”. Contributia noastra poate fi prin impartasirea bunelor practici pe care le folosim in scoala noastra. Regandirea sistemului de invatamant incepe cu crearea unei strategii de tara si alinierea programelor la cerintele secolului XXI. Profesorii vor trebui sa-si adapteze stilul de predare si modul in care abordeaza educatia, nu numai din punct de vedere academic, ci si din punctul de vedere a dezvoltarii de deprinderi de viata. Sunt multe de discutat pe acest subiect, dar cert este ca noi trebuie sa fim receptivi si sa acceptam un discurs cu elevii, sa invatam si noi de la ei.

R.: Ce are bun scoala romanesca?

S.B.: Datorita deschiderii internationale si a proiectelor europene, tot mai multi dascali au oportunitatea de a participa la proiecte in alte tari, vizitand scoli din strainatate, invatand metode noi si inovatoare. Multi dintre ei se intorc in tara cu dorinta de a implementa noile cunostinte in sistemul educational traditional. Asadar, au aparut proiecte inovatoare care pun accent pe implicarea elevilor in viata comunitatii, cum sunt proiectele de voluntariat, cele de constientizare a problemelor de mediu - apar tot mai multe scoli care au steagul verde, se organizeaza evenimente si festivaluri culturale, toate acestea avand in vizor dezvoltarea holistica a elevilor.

Mentionez cu foarte mare satisfactie deschiderea ministerului de a prelua si implementa in sistemul educational romanesc proiectul initiat de Transylvania College “Scoala Altfel”. Toate acestea dovedesc ca exista o deschidere spre schimbarea paradigmelor in educatie, care vor conduce in timp la schimbarea mentalitatii la nivelul intregii societati.

R.: Exista ideea de separare a vietii personale de cea profesionala. La dumneavoastra se aplica?

S.B.: Transylvania College este prelungirea familiei noastre. Ma bucur de fiecare data cand aud elevii sau profesorii spunand ca la scoala se simt ca acasa. Am fondat aceasta scoala impreuna cu sotul meu, Dan si, cum va spuneam, prima grupa de gradinita a pornit in camera copiilor nostri. Ei au crescut odata cu scoala, in acel spirit Happy Kids, care se regaseste in tot ceea ce facem aici zi cu zi. Fiica noastra, Ruxandra, este azi directorul executiv al scolii si cladeste mai departe, pe bazele puse de noi. Nepotii nostri sunt elevii scolii, mici lideri, fiecare in domeniul sau de excelenta. Au fost ani in care timpul mi se parea foarte scurt si prioritatile nu erau puse intotdeauna in ordinea corecta. Am invatat, in ultimii ani, sa punem accent pe timpul petrecut cu familia: weekendurile sunt extrem de importante, iar plimbarile noastre in padure sunt momentele in care ne reconectam cu noi.

Familia este pamantul in care aram prima brazda. Daca nu avem grija de solul in care am plantat samanta, daca nu ii dam apa, nu lasam ca razele soarelui sa-l atinga, planta nu va creste si dezvolta armonios.

R.: De ce sunteti parte din programul RePatriot? Ce credeti ca se poate schimba?

S.B.: RePatriot este o platforma de inspiratie; mai mult decat un program, a devenit deja o miscare.

Locul in care ne nastem va pune o amprenta pe sufletul nostru oriunde am trai in lumea larga. Aceasta conexiune la nivel de suflet este si ceea ce m-a facut pe mine sa fac parte din acest grup de oameni care gandesc si simt Romania oriunde se afla in lume.

Impartasirea experientelor, aducerea know how-ului prin diverse mijloace inapoi in tara noastra este beneficiul cel mai mare pe care eu il vad.

Am avut sansa sa calatoresc mult dar atunci cand m-am intalnit cu romani peste hotare, am avut bucuria sa ii simt aproape, asa cum se spune: “ca fratii”.

RePatriot nu are granite. Are doar dorinta de a aduce impreuna oamenii de bine, romani de pretutindeni.

R.: Ce sanse au romanii care vor sa se intoarca in tara sa reuseasca aici?

S.B.: V-as raspunde cu o intrebare: Ce sanse au romanii care pleaca in strainatate sa reuseasca acolo?

Modul in care gandim, vedem lucrurile si actionam, ne influenteaza viata. Eu cred ca fiecare are sansa lui daca crede in ea. Am vazut multi romani intorsi inapoi care la inceput erau dezamagiti si suparati pe ce au gasit aici. Puteau sa se intoarca inapoi sau sa ramana aici si sa faca o schimbare. Acesti romani nu au renuntat, si-au suflecat manecile si au dovedit ca se poate.

R.: In ultimii 25 de ani ati cunoscut oameni care s-au intors in tara doar ca sa faca parte din echipa Transylvania College? Cum le-ati privit integrarea in societatea si comunitatea romaneasca?

S.B.: Acesta este unul dintre subiectele mele preferate pentru ca ma uit cu mandrie si cu mult drag la colegii nostri care s-au intors acasa. Le-a trebuit mult curaj si apoi incredere ca va fi bine. Au gasit la Transylvania Cllege un sistem similar celui in care au invatat, au crescut si au inceput sa se simta din nou, alaturi de noi, acasa. Sunt tot mai multi profesori si specialisti care ne cauta pentru ca vor sa se intoarca. Primim multe cereri de inscriere pentru copii de la familii de romani care au ca destinatie intoarcerea acasa. De multe ori nu le este usor. Ce putem face noi este sa le aratam ca valorizam experienta lor si ca le suntem alaturi cand au nevoie de un umar pe care sa planga. Cuvantul “impreuna” are o cu totul alta conotatie atunci cand esti acasa la tine.

Wall-street.ro este partener media al Repatriot, un proiect de repatriere prin antreprenoriat al Fundatiei Romanian Business Leaders (RBL).

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri