Scandalul din Justiție, după documentarul Recorder „Justiție Capturată”
Jurnaliștii de la Recorder au publicat luna aceasta un material în care analizează starea de fapt a justiției românești, punând în lumină situația din prezent, una în care sistemul judiciar „a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni”, după cum spun realizatorii materialului.
Documentarul prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care descriu cum conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat frecvent componența completurilor pentru a obține hotărâri favorabile în dosare sensibile de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu.
Materialul a fost difuzat la TVR și a stârnit multe reacții, atât din partea judecătorilor, cât și din partea românilor, care au ieșit în stradă. După publicarea investigației, Curtea de Apel București (CAB) a organizat o conferință de presă. Judecătoarea Raluca Moroșanu a transmis că neregulile prezentate în documentarul Recorder sunt adevărate: „Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați cu acțiuni disciplinare”.
Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a desființat și reorganizat toate completele secției penale, ca urmare a dezvăluirilor despre problemele din sistem, o măsură care a fost întâmpinată de un val de nemulțumire din partea magistraților, a dezvăluit fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion.
Un total de 178 de judecători și procurori, activi sau pensionați, au semnat o declarație în care fac front comun împotriva șefilor din magistratura românească și se solidarizează cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, luați la țintă de conducerea Curții de Apel București după ce au făcut mai multe dezvăluiri publice despre neregulile și deficiențele din sistem.
Guvernul a aprobat Ordonanța Trenuleț - Pachetul de măsuri fiscale și bugetare pentru 2026
La finalul anului 2025, Guvernul României a adoptat Ordonanța trenuleț, care cuprinde un pachet amplu de măsuri fiscale, bugetare și economice pentru anul 2026.
Conform unui comunicat al ministerului, aceasta are ca scop stimularea economiei României, sprijinirea angajaţilor vulnerabili, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare şi sprijinirea autorităţilor publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.
Măsurile vor avea în 2026 un impact financiar asupra bugetului general consolidat de minus 508,7 milioane lei, conform Notei de fundamentare a proiectului, transmite Agerpres.
Potrivit sursei citate, veniturile bugetare vor scădea cu aproape 1,497 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare cu 988,2 milioane lei.
Propunerile pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare sunt date de efectele măsurilor de eficientizare de către ANAF a activităţii de autorizare a operatorilor economici în domeniul comerţului cu produse accizabile, precum şi de perspectiva de creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 4.325 lei lunar, începând cu 1 iulie 2026.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% începând din 2026, urmând ca acest sistem să fie eliminat complet începând cu anul fiscal 2027, iar pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscale, publicat luni seara de Ministerul Finanţelor. În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026, utilizată pentru calculul impozitului.
De asemenea, şi impozitul pe venit va suferi modificări importante. Astfel, se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16 % aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri şi/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum şi sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la acesta, peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri ori servicii. Totodată, se menţine sistemul reţinerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit.
În cazul persoanelor fizice din România, cu o situaţie materială precară, se impune stabilirea şi îndeplinirea unor criterii de bonitate bine stabilite şi, ca şi în cazul cetăţenilor străini, trebuie verificat de unde provin sumele de bani necesare achiziţionării de produse accizabile din UE.
Întâlnire Trump-Zelenski în Florida
La finalul acestei luni, președintele american Donald Trump l-a primit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, pentru discuții despre un posibil acord de pace ca să pună capăt războiului dintre Ucraina și Rusia. Trump, a declarat că cele două părți sunt "foarte aproape" de un posibil acord, însă a precizat că există în continuare diferenţe de opinie legate de viitorul statut al regiunii Donbas.
La rândul său, preşedintele ucrainean a subliniat că întâlnirea a fost pozitivă şi a precizat că părţile au convenit să se reunească "în săptămânile următoare" pentru "a finaliza aspectele discutate".
Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc după ce Zelenski a purtat o convorbire telefonică cu emisarii Casei Albe, Steve Witkoff şi Jared Kushner, cu care a discutat unele "idei noi" privind modul de a ajunge la pace în Ucraina, legat de formate, întâlniri şi foaia de parcurs a discuţiilor. De asemenea, Trump a vorbit la telefon cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, înainte de întâlnirea cu Zelenski, şi a spus că îl va suna din nou pe Putin după întâlnirea cu preşedintele ucrainean.
Volodimir Zelenski încearcă să obţină sprijinul Washingtonului pentru un plan cu 20 de puncte, după ce administraţia Trump a prezentat la sfârşitul lunii noiembrie o propunere de 28 de puncte, care a neliniştit Kievul şi aliaţii săi, deoarece reflecta mai multe poziţii ale Rusiei. De atunci, Kievul şi partenerii săi europeni au lucrat la un plan alternativ, inclusiv în cadrul unor întâlniri recente la Berlin şi Miami cu oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump, în timp ce Washingtonul a purtat şi discuţii separate cu Moscova.
Daniel David, ministrul Educației, și-a dat demisia
Daniel David și-a anunțat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării. Acesta a fost intens criticat în spațiul public în urma măsurilor de reformă pe care le-a propus.
"Pe 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitaţia de a deveni ministru al Educaţiei şi Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deşi demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, aşa cum a fost şi colaborarea noastră", a scris Daniel David, pe blogul său.
În ciuda formulării folosite de David, HotNews.ro relatează că, în fapt, demisia i-ar fi fost cerută chiar de premier, pe fondul situației legate de măsurile anunțate de cel care a deținut în ultimele 12 luni de zile portofoliul educației. Mai exact, ar fi vorba de faptul că David ar fi dorit stoparea unor măsuri suplimentare de austeritate.
Rezultate alegeri pentru Primăria București: Ciprian Ciucu câștigă scrutinul
Ciprian Ciucu, fost primar al Sectorului 6 și membru al Partidului Național Liberal, a câștigat alegerile pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti. Alegerile din 8 noiembrie au avut loc după ce fotoliul de primar general al Capitalei a rămas vacant în luna mai a acestui an, Nicuşor Dan fiind ales ales preşedintele României.
La alegeri au participat 17 candidați:
- Cătălin Drulă (USR),
- Daniel Băluță (PSD),
- Ciprian Ciucu (PNL),
- Anca Alexandrescu (independentă, dar susținută de AUR)
- Ana Maria Ciceală (SENS),
- George Burcea (POT),
- Liviu Gheorghe Floarea (PNȚMM),
- Gheorghe Macovei (PRM),
- Oana Crețu (PSDU),
- Mihai Ioan Lascа (PPR),
- Rareș Lazăr (PRA),
- Dănuț Trifu (ind.),
- Eugen Orlando Teodorovici (ind.),
- Gheorghe Nețoiu (ind.),
- Vlad Gheorghe (ind.),
- Angela Negrotă (ind.),
- Filip Titian (ind.).
Ciucu a obţinut 36,16% din voturi, el fiind votat de 211.562 bucureșteni. Pe următoarele locuri s-au aflat Anca Alexandrescu (21,94%), Daniel Băluță (20,51%), Cătălin Drulă (13,9%) și Ana Ciceală (5,85%)
La alegerile pentru funcţia de primar general al Capitalei au votat 589.918 alegători, reprezentând 32,71% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
