Guvernul din Provincia Hubei, situata in centrul Chinei, a gasit o solutie cel putin suprinzatoare pentru a traversa un drum montan. Menit sa lege orasul Gufuzhen de principala sosea care face legatura dintre Shanghai si Chengdu, doua orase importante din statul asiatic, proiectul reprezinta una dintre cele mai mari ambitii de infrastructura ale autoritatilor chineze, asta deoarece o constructie pentru o sosea de mare viteza pe un rau poate fi extrem de riscanta, mai ales in cazul unei calamitati naturale, cel mai expusa fiind inundatiilor.

Proiectul extrem de ambitios al autoritatilor chineze a costat in total 71 de milioane de dolari, insa a evitat constructia de tunele care, in acest fel, a redus la minimum impactul asupra mediului. Mai mult, proiectul a redus si timpul care face legatura intre orasul Gufunzhen si soseaua de mare viteza spre Shanghai la numai 20 de minute.
Podul de mare viteza din regiunea chineza va deservi totodata si interesului turistic, fiind deja pe lista atractiilor din provincia Hubei.

Cum face Romania autostrazi ca in “Evul Mediu”, iar tarile civilizate testeaza pistele de mare viteza pentru masini autonome

In timp ce autoritatile din Marea Britanie au inceput deja sa testeze primele sosele destinate exclusiv automobilelor electrice, care vor oferi posibilitatea masinilor sa se incarce in timp ce merg, in Romania se construieste ca in Evul Mediu, si asta pentru ca in cea mai mare parte nu exista o viziune pe termen lung din partea Guvernelor care s-au perindat la putere in ultimii ani.

Ministerul Transporturilor si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania (CNADNR) nu au reusit nici pana in ziua de azi sa dezvolte o autostrada care sa uneasca macar Vestul de Estul tarii, lucru care afecteaza enorm tranzitul tarii noastre, dar si posibilitatea unei dezvoltari a intregii tari.

Ce fac vesticii in timp ce noi construim sosele ca in ,,Evul Mediu"

Ce fac vesticii in timp ce noi construim sosele ca in ,,Evul Mediu"

Conform celor mai noi informatii aparute in media, Compania de Drumuri are in plan ca pana in 2020 (in urmatorii cinci ani, practic) sa reuseasca sa lege de la Est la Vest o sosea de mare viteza, lucru greu de imaginat daca pana in momentul de fata in Romania sunt circa 650 km de autostrada, iar pana la finalul anului alti 80 vor fi dati in folosinta.

Citeste si:

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania (CNADNR), care gestioneaza anual un buget de circa 2 miliarde de euro, va inaugura doar 84 de kilometri de sosea in 2015, un progres fata de numarul la jumatate de kilometri inaugurati anul trecut, dar se asteapta ca pana in 2020 sa finalizeze cu succes o sosea care sa lege punctul de intrare de la Nadlac de Constanta, sustinea in urma cu cateva luni Narcis Neaga, directorul general al CNADNR.

Ca parte a planului de dezvoltare a infrastructurii la nivel local, Narcis Neaga sustine ca tot in urmatorii 4-5 ani vom avea o centura a Capitalei cu 4 benzi, asta in conditiile in care cine isi doreste sa ocoleasca Bucurestiul risca in orele de varf sa faca mai mult timp pe banda de ocolire decat direct prin oras.

Chiar si asa, pana in momentul de fata Romania dispune de un total de circa 700 de kilometri de sosea pe intreaga suprafata a tarii, mult sub statele din Uniunea Europeana, avand o amenintare serioasa chiar din partea Bulgariei, o tara mai mica decat Romania, dar care s-a ambitionat sa dezvolte infrastructura.

Comarnic – Brasov, studiu de fezabilitate de 4 mil. euro pentru numai 50 km de autostrada

Autostrada Comarnic – Brasov, una dintre cele mai dezbatute proiecte de infrastructura la nivel national, care ar urma sa eficientizeze transportul spre zona montana a tarii, se afla din nou in stand-by, asta dupa ce Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a solicitat un nou studiu de fezabilitate a carui valoare se ridica la circa 4 milioane de euro si presupune o portiune de 48 de kilometri dintr-un total de 58 ai proiectului de infrastructura.

Dupa ce vreme de mai multe luni autoritatile isi puneau sperante in demararea proiectului ambitios de infrastructura, la jumatatea lunii iunie a acestui an CNADNR anunta ca va rezilia constructia autostrazii A3 Comarnic - Brasov prin concesiune. Practic, statul a denuntat intelegerea semnata cu asocierea Vinci - Strabag - Aktor de concesiune a celor 53 de km de autostrada dintre Comarnic si Brasov, afacere ce presupunea un cost de 8,5 miliarde de euro pentru constructia, intretinerea si operarea autostrazii pe 26 de ani.

Expertii din piata constructiilor privesc pe de-o parte cu ochi buni proiectul, dar pe de alta parte sunt si voci care sustin ca acesta nu este prioritar si nici nu se asteapta ca finalizarea acestuia sa aiba loc prea curand, daca nu chiar deloc.

Mai mult, cand tarile dezvoltate din Vest au demarat un plan de a testa noi autostrazi inteligente capabile sa preia si sa alimenteze masini electrice, ritmul lent al constructiei soselelor din Romania este aproape mereu pus pe seama unor factori externi, care ingreuneaza procesul firesc de lucru, asa cum ar fi cazul mai multor familii de castori, a unor cimitire sau a unor pesteri in care se afla lilieci.

Sursa foto: captura news.cn via people.com.cn