Codul Rutier prevede ca "politia rutiera poate dispune ridicarea si depozitarea in locuri special amenajate a vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila si care constituie un obstacol pentru circulatia publica. Ridicarea si depozitarea vehiculelor se realizeaza de catre administratiile publice locale sau de catre administratorului drumului public, dupa caz. Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul si depozitarea vehiculului stationat neregulamentar se suporta de catre detinatorul acestuia. Ridicarea vehiculelor dispusa de politia rutiera se realizeaza potrivit procedurii stabilite prin regulament."

"Prin urmare, ratiunea legii - care trebuie respectata de toate regulamentele adoptate de administratia publica locala in aplicarea acesteia - este ca ridicarea sa reprezinte o masura exceptionala, luata in cazul autovehiculelor parcate intr-o asemenea maniera incat sa constituie un obstacol pentru circulatie", a adaugat avocatul.

El a spus ca avocatii de la societatea la care este partener au castigat mai multe procese cu Politia Rutiera pentru parcari ilegale, in cadrul carora au facut plangere contraventionala impotriva procesului-verbal de contraventie, si s-a dispus anularea contraventiei si rambursarea taxei de catre Politie.

"Am inteles ca aceasta practica este aproape unitara in Bucuresti. Ori de cate ori te duci cu o astfel de contraventie la instanta, se admite imediat si se dispune restituirea sumei. Numai ca, intre timp, cei care au facut o afacere din aceste parcari ilegale si-au dat seama de pericol si au spus: «Hai sa nu mai facem proces-verbal de contraventie. Hai sa facem la nivelul Consiliului Local o hotarare care sa completeze Codul rutier si care sa spuna nu mai vine politistul de la rutiera sa te asiste pe tine, firma care ridici masinile parcate ilegal, ci vine politistul de la comunitara si nu se mai emite un proces verbal de contraventie, ci se emite o dispozitie de ridicare, asupra caruia nu mai are rol judecatoria sa se pronunte»", a continuat Piperea.

El spune ca exista cel putin trei metode pentru a contesta decizia de ridicare a masinii.

"Se poate face o plangere contraventionala in care sa se considere ca de fapt dispozitia de ridicare este nimic altceva decat un proces-verbal de contraventie, in care va da in judecata Politia Comunitara si se va cere si restituirea banilor de la Politia Comunitara. Sau se poate alege o metoda de atacare in contencios administrativ, in care sa soliciti instantei anularea dispozitiei de ridicare emisa. In fine, se poate inainta o actiune civila, in pretentii, pe care o recomand pentru ca va fi cea mai eficienta, impotriva firmei respective, iar aceasta actiune sa nu fie numai a unei persoane, ci si a celorlate 10.000 de persoane potential a fi afectate", a spus avocatul.

Citeste si:

O cerere in fata instantei de drept civil de a obliga firma de ridicari la returnarea sumei platite ca fiind o plata nedatorata, complementar invocarii exceptiei de nelegalitate a deciziei Consiliului Local, are ca principal inconvenient durata indelungata a procesului, de peste doi ani, in conditiile in care decizia primei instante poate fi atacata prin recurs la Tribunal.

Pe de alta parte, o actiune la instanta de contencios administrativ pentru anularea dispozitiei de ridicare nu va duce la returnarea sumei de bani decat prin declansarea unui nou litigiu.

"Consiliile Locale inteleg sa isi depaseasca atributiile prevazute de lege si sa actioneze ca un parlament local. Un regulament adoptat in baza unei hotarari a Consiliului Local nu poate contrazice Codul Rutier. Sanctiunea este anularea regulamentului in contencios administrativ", a afirmat Piperea.

El a exemplificat cu sectorul 6 din Bucuresti, unde procesul-verbal a fost inlocuit cu dispozitie de ridicare prin Hotarare de Consiliu Local.

In cazurile in care nu exista o decizie a Consiliului Local de inlocuire a proceselor-verbale cu dispozitii de ridicare, exista posibilitatea inaintarii unei cereri la instanta de drept contraventional, prin care sa se ceara anularea procesului-verbal si obligarea politiei sa restituie suma platita firmei de ridicari, pe temeiul raspunderii civile delictuale. Un asemenea proces dureaza intre 6 luni si un an.

Casa de avocatura arata ca instantele din Romania au decis deja ca motive de nelegalitate care atrag nulitatea procesului-verbal sunt nerespectarea formei impuse de lege pentru procesul-verbal intrucat contine si masura ridicarii, descrierea insuficienta sau lipsa descrierii a locului unde a fost savarsita fapta, in vederea aprecierii gradului de pericol social al acesteia de catre instanta, nerespectarea dreptului contravenientului de a formula obiectiuni, nerespectarea altor dispozitii procedurale impuse de regulament, cum ar fi prezenta politistului la ridicarea masinii sau prezenta martorilor.