"Punctul central al viitoarei strategii energetice este securitatea energetica. (...) Acesta este telul nostru. Vrem sa desenam strategia energetica in jurul acestui concept. (...) Nu doar noi sa avem suficient, dar sa putem oferi securitate si celor din jurul nostru. Vedeti ce se intampla in jur. Nu stim incotro ne indreptam. Romania trebuie sa isi ia in serios rolul de a oferi securitate, nu militara, ci energetica in regiune", a declarat Gerea, scrie Mediafax.

El a adaugat ca ar fi fost de preferat ca inaintea strategiei energetice sa fie finalizata cea de reindustrializare a Romaniei. "Strategia energetica va fi gata prin septembrie-octombrie. Era bine daca aveam finalizata strategia de reindustrializare, dar nu avem o idee finalizata", a continuat el. Fostul ministru al Energiei Razvan Nicolescu a prezentat la finele anului trecut o parte din viitoarea strategie energetica. Potrivit documentului elaborat de Departamentul pentru Energie, obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentarii cu energie si mentinerea unui pret suportabil la consumatorii finali si protectia mediului, iar necesarul de investitii in sector se ridica la 100 miliarde euro pana in 2035.

"Pentru a atrage noi investitii in sectorul energetic, Romania trebuie sa asigure existenta unei piete stabile, previzibile si transparente, prin strategii si politici publice si inlaturarea unor potentiale bariere in atragerea investitorilor. Consideram ca necesarul de investitii in sectorul energetic romanesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro", se arata in proiectul de strategie energetica pus in decembrie in dezbatere publica de Departamentul pentru Energie. Documentul prezinta starea actuala a sistemului energetic national, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 si angajamentele asumate de Romania fata de Comisia Europeana.

In sectorul gazelor, proiectul mentioneaza ca Romania dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrala si de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi si cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al Romaniei este de circa 14 miliarde metri cubi, iar productia nationala este de 11 miliarde metri cubi. La o productie medie anuala de 11 miliarde de metri cubi si in conditiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rata de inlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza intr-o perioada de aproximativ 14 ani.

De asemenea, Romania dispune de rezerve sigure de titei de 60 milioane de tone, precum si de rezerve geologice de 2 miliarde de tone. Marea majoritate a resurselor geologice si a rezervelor sigure identificate pana in prezent este localizata onshore si doar 4% in zona platformei continentale a Marii Negre. La productia medie anuala din ultimii ani (4,2 milioane tone) si in conditiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% si o rata de inlocuire de 5% pentru rezervele de titei si condensat, se poate aprecia ca rezervele actuale de titei ale Romaniei s-ar putea epuiza intr-o perioada de aproximativ 23 de ani. "Pe termen scurt si mediu, rezervele sigure de titei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care sa conduca la cresterea gradului de recuperare in zacamintele existente, iar, pe termen mediu si lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adancime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicata in domeniul onshore si a zonelor offshore din Marea Neagra, indeosebi a zonei de apa adanca", se spune in proiect. Sectorul productiei de electricitate inregistreaza un excedent de capacitati, pe fondul crizei financiare si a contractarii economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unitatile pe carbune.

"Transformarea sectorului energetic trebuie sa fie sustinuta in deceniul urmator prin investitii semnificative, in principal, in eficienta energetica, noi capacitati energetice de productie, transport si distributie, precum si in retehnologizarea si cresterea gradului de eficienta a celor existente. Implementarea acestor investitii este necesar a fi abordata in mod corespunzator de catre autoritatile statului si companiile energetice din Romania", potrivit proiectului de strategie. Chiar daca Romania dispune de mai multe surse de productie a electricitatii, cele mai multe dintre acestea si-au depasit durata tehnica de viata, fiind neeconomice si poluante. Aproximativ 30% din capacitatile de productie au depasit durata de 40 de ani de functionare, iar 25% au deja de 30 de ani.

In proiectul de strategie se mai arata ca aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate in perioada 1970-1980 si au depasit durata de viata normata. Majoritatea capacitatilor sunt supradimensionate si in proportie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbana. Proiectul de strategie precizeaza ca dupa 2015 Romania va avea deficit de capacitati de productie a electricitatii, care se va accentua dupa 2020-2025, in conditiile in care Uniunea Europeana insista pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unitati de productie.

Romania trebuie sa inchida pana in 2018 toti producatorii neprofitabili de energie

Romania trebuie sa inchida pana in 2018 toate capacitatile energetice neprofitabile, iar autoritatilor romane le va fi dificil sa convinga UE ca nu incearca sa eludeze regulile, intrucat au o credibilitate redusa, potrivit presedintelui Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu. "Tot ce este neprofitabil trebuie sa inchidem pana in 2018, anul limita pana la care se pot acorda subventii", a declarat Chiritoiu. El am mentionat pierderile de 1 miliard de euro inregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat.

Citeste si:

"Credibilitatea noastra este destul de redusa, trecutul nu ne avantajeaza deloc. Trebuie sa convingem ca solutiile noastre au o logica economica si nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (...) Nu va fi usor sa-i convingem ca avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate - n.r.) la 300 si ceva de lei, cand pretul energiei este de 100 si ceva de lei", a adaugat Chiritoiu.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat ca statul incearca sa salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia si Huneadoara, aflate intr-o situatie dificila. Potrivit lui Gerea, desi este esential pentru securitatea sistemului energetic national, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv si nu poate face fata cerintelor economiei de piata.

Gerea: Incercam sa salvam de la faliment complexurile energetice Oltenia si Huneadoara

"Suntem intr-o situatie ingrata. La Complexul Energetic Hunedoara este o noua conducere, putem spune ca si un nou Consiliu de Aministratie care sper sa gaseasca solutii. Eu sunt un pic optimist din fire, sper ca intr-o luna sa avem o linie, sa salvam aceste doua entitati esentiale (complexurile Oltenia si Hunedoara – n.r.) pentru sistemul energetic", a spus Gerea.

Potrivit acestuia, in cazul Complexului Energetic Oltenia Ministerul Energiei incearca sa "impuste doi iepuri dintr-o lovitura", respectiv adica sa transfere minele de la Berbesti catre CET Govora. "Incercam sa impuscam doi iepuri deodata, sa vedem cum o anumita parte ineficienta poate capata valoare in alta zona, adica minele de la Berbesti sa fuzioneze cu CET Govora, astel Complexul Energetic Oltenia scapa de presiunea mare legata de problema de personal. Aceste mine produc o pierdere apreciabila, dar CET Govora va putea sa asigure caldura la Oltchim si la Ramnicu-Valcea, totul conform unui program stabilit de CET Govora si Complexul Energetic Oltenia. La Complexul Energetic Oltenia raman probleme de eficientizare, investitii", a spus Gerea.

Ministrul a adaugat ca desi este esential pentru securitatea sistemului energetic national, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv si nu poate face fata cerintelor economiei de piata. "Putem identifica unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua masuri radicale fara o analiza serioasa privind posibilitati de salvare. Este simplu sa spui hai sa le inchidem, dar ce pui in loc?", a continuat Gerea. Totodata, el a afirmat ca a transmis FMI ca populatia nu poate suporta o crestere abrupta a pretului gazelor naturale, asa cum a cerut Fondul, si ca autoritatile romane au propus ca viitoare majorare, mai mica decat cea solicitata de FMI,sa aiba loc la 1 iunie sau 1 iulie.

"Legat de problema gazelor pentru populatie, lucrurile sunt oarecum destul de clare. Noi am spus ca populatia nu poate suporta cresteri foarte mari si imediate asa cum ne-au fost solicitate. Am propus de la 1 iunie sau 1 iulie un pret cu mult sub cel cerut de FMI, de la care nu cred ca vom putea da inapoi, deci nu intrevad nicio alta varianta de intelegere in afara de cea propusa de noi deja", a mentionat Gerea. Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, Niculae Havrilet, spunea in urma cu o saptamana ca pretul gazelor naturale destinate consumului populatiei ar putea creste in acest an cu 7%, posibil de la 1 aprilie sau 1 iulie, in functie de decizia Guvernului de a anula sau nu decizia prin care a suspendat calendarul de liberalizare a pretului.

Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) au cerut Guvernului sa creasca de la 1 aprilie pentru populatie si centrale de energie termica (CET-uri) de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins solicitarea, considerand-o nesustenabila, cu argumentul ca populatia si CET-urile nu pot suporta o astfel de crestere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. Refuzul de a creste pretul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost incheiata o noua scrisoare de intentie la acordul cu cu FMI. Piata de gaze a fost liberalizata pentru companii in 1 ianuarie 2014, astfel ca in prezent doar populatia mai primeste gaze la preturi reglementate.

Sursa foto: Energie, Shutterstock.com