Marcile romanesti s-au plasat pe locul doi anul trecut intr-un clasament dominat de Statele Unite, al firmelor infiintate in regim de franciza, spune Laura Ion, presedinta Asociatiei Retelelor de Franciza din Romania. „Foarte multi romani si-au construit afaceri de succes, apoi au descoperit ca este foarte rentabil sa le dezvolte in sistem de franciza. Practic, dupa SUA, Romania este pe locul doi in topul surselor de franciza de la noi, urmata de Franta si Italia.

Exemple in acest sens sunt Depozitul de calculatoare, Smartree sau Pizzeria Bella Italia din Braila“, a declarat Ion, citand un studiu al companiei CHR Consulting. Piata afacerilor in regim de franciza va inregistra pana la sfarsitul acestui an o crestere cu 35% fata de anul 2004 a companiilor si cu 74% in anul 2007.

Acest lucru va fi posibil atat prin cresterea numarului de noi branduri, cat si prin extinderea celor existente. Zara, Bata, Primo Emporio, Intersport, Fornetti, Germanos, Rompetrol, Kenvelo, sau KFC sunt numai cateva dintre brandurile arhicunoscute ce functioneaza pe piata autohtona gratie sistemului de franciza. Cifra de afaceri a firmelor care lucreaza in acest sistem de franciza in Romania a depasit anul trecut suma de 730 milioane euro. Potrivit unui studiu efectuat de compania CHR Consulting, pe piata locala au aparut pana in prezent 171 de marci din care 43 sunt de origine autohtona, cu peste 1.000 de unitati teritoriale si aproape 12.000 de angajati.

Domeniile sunt extrem de variate, magazine de imbracaminte, cosmetice, bijuterii, supermarketuri, cafenele, fast-food-uri sau servicii hoteliere.

Secretul succesului acestui gen de afacere are mai multe explicatii. Francizorul, adica titularul marcii si cel care a pus la punct afacerea are posibilitatea sa se dezvolte rapid, cu costuri mai mici. Francizatul, incepe o afacere verificata si riscurile sunt mai mici, chiar daca nu sunt total eliminate. Pe de alta parte, s-a dovedit ca si piata este mult mai interesata de branduri cunoscute ce functioneaza in franciza. „Exista si un aspect psihologic al problemei. In urma cu cativa ani, am stat doua zile in tranzit in Singapore. Sotia mea nu agreeaza gastronomia asiatica si nu a mancat nimic decat de la McDonald’s, brand pe care il cunoste si i se parea sigur“, spune Ricardo Franc, manager Hirsh Romania, franciza in domeniul imobiliar. „Franciza nu este o afacere garantata si nu poti avea pretentia ca francizorul sa-ti trimita clienti. Este doar o mana de ajutor ce poate deveni foarte profitabila“, spune Paul Marasoiu manager Golden Tulip, franciza din domeniul serviciilor hoteliere.

Totalul investitiei de initiere a unei afaceri de franciza este suma compusa din taxa de intrare, costul amenajarii spatiului, costul echipamentelor, cheltuielile de instruire si stocul initial de marfa. Dupa lansarea afacerii, francizatul urmeaza sa ii plateasca francizorului redevente lunare pentru asistenta continua si pentru dreptul de folosire a marcii.

Redeventele tind spre zero in comert si ajung la 5-20% din cifra de afaceri in servicii. Mai rar folosita la noi este taxa de publicitate. Intrarea intr-o retea foarte cunoscuta poate costa cateva sute de mii de euro dar exista si francize la care accesul este mai putin restrictiv si pleaca de la 1000 euro, cum este cazul unei retele de difuzare a presei. (C.N.)

Prima franciza, in 1995

Primul contract comercial cu elemente proprii sistemului de franciza din Romania a fost incheiat in anul 1975 intre Hertz si ACR. Prima franciza clasica recunoscuta intrata pe teritoriul romanesc a fost McDonald’s in anul 1995.

Sfaturi pentru a reusi:

- asigurati-va ca marca aleasa are suces
- aflati detalii de la ceilalti francizati
- cereti un deviz exact al afacerii
- cititi cu atentie clauzele inainte de a semna contractul
- nu va lasati atrasi de francizorii care va promit profit dupa primul an de afacere

Cifre de afaceri pe domenii ale francizelor in 2004

- industria de bauturi racoritoare, alcoolice si sectorul materialelor de constructii - 318 milioane euro
- servicii financiare, ale publicitatii, resurse umane si intretinere - 206 milioane euro
- distributie si retail (moda, bijuterii, electrice, produse petroliere, produse de ingrijire a corpului) - 146 milioane euro
- industria fast food si alimentara - 32 milioane euro
- sectorul hotelier - 28 milioane euro