Carmen Neagu se afla la "carma" GE Energy din septembrie 2005, fiind responsabila pentru produsele si serviciile gigantului american in Romania, Bulgaria si Republica Moldova, dar si pentru coordonarea politicilor de conformare la nivelul Europei Centrale si de Est. Inainte de a veni la GE Energy, Neagu a ocupat functii de conducere in cadrul ELCEN, Termoelectrica si in Compania Nationala de Electricitate, devenind ulterior expert in managementul investitiilor energetice in cadrul programului European Phare.

Wall-Street: Care sunt efectele Legii 220/2008, in forma nou-promulgata (Legea 139/2010) in sensul dezvoltarii pietei energiei regenerabile?

Carmen Neagu (foto): Legea, chiar si in forma ei initiala, daca ar fi fost aplicabila, era una dintre cele mai avantajoase din Europa, iar noile clarificari o fac si mai interesanta, in primul rand intrucat ofera confort investitorilor in energie eoliana, pentru perioada in care legea, desi exista, nu a putut fi aplicata - ea este extinsa pana in 2017.

De asemenea, legea ofera un nou imbold unor tehnologii de interes pentru Romania si ma refer aici la proiectele de cogenerare pe baza de gaze nenaturale - biogaz, gazul provenit din statiile de epurare a apelor, ceea ce permite o corelare cu dezvoltarea agriculturii, a fermelor si in acelasi timp cu dezvoltarea serelor. Se permite, astfel, o cogenerare de inalta eficienta si cu recuperarea dioxidului de carbon, deci sunt solutii care pot fi de perspectiva in Romania.

[Legea 220/2008, promulgata in noua forma de presedintele Traian Basescu la inceputul lunii acesteia sub forma Legii 139/2010, aduce modificari importante fata de varianta initiala, cele mai importante fiind alocarile de certificate verzi (CV). Astfel, pentru fiecare MWh livrat se acorda 6 CV pentru energia eoliana, 2 pentru energia eoliana (pana in 2017 in loc de 2015), valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro.]

Wall-Street: Ii vedeti pe fermierii romani interesati de astfel de tehnologii?

Carmen Neagu: E un vis de-al meu sa vad un fermier roman negociind asa cum am vazut in Olanda. Specialistii nostri negociaza in Olanda direct cu fermierii care veneau direct din sera - oameni seriosi, care stiau exact ceea ce-si doresc. In Romania, intr-adevar, in momentul de fata, proprietatile sunt atomizate, deci devine dificila capatarea unei forte care sa permita o astfel de investitie (in tehnologii - n. red.). Probabil ca intr-un viitor apropiat se vor produce si in Romania astfel de asocieri locale, regionale, care sa intareasca forta unor investitori.

Wall-Street: Din acest punct de vedere, este agricultura un sector atractiv pentru investitii?

Carmen Neagu: Este un sector foarte atractiv pentru ca astfel de investitii in cogenerarea de inalta eficienta se primesc patru certificate verzi - trei certificate care sunt primite pentru energia generata de biomasa si de biogaz, la care se adauga un certificat pentru promovarea tehnologiilor de inalta eficienta.

Wall-Street: Cum vedeti dezvoltarea segmentului energiei eoliene in acest context?

Carmen Neagu: Cotele de productie sunt reglementate prin lege, exista posibilitatea ca energiile suplimentare sa fie vandute in tarile Uniunii Europene care nu au nivel de generare de 20% (angajamentul luat fata de UE). Chiar daca in Romania se depaseste cota de 20%, cresterea productiei este binevenita in conditiile in care se reduce consumul de combustibili fosili si in acelasi timp fac mai putin independenta de import o tara care-si poate valorica la maxim astfel de energii.

Wall-Street: Se mentine tendinta pe care ati inregistrat-o de la inceputul anului si pana acum: incheierea, in majoritate, de proiecte mici si medii?

Carmen Neagu: In condiile de criza financiara, astfel de proiecte de energie regenerabila s-au dezvoltat in principal pe sistemul "project finance", sau in cazul marilor companii, precum CEZ, Enel - companii care pot dezvolta astfel de proiecte - din resurse proprii. In rest, cea mai mare parte a proiectelor se dezvolta sub forma de project finance, atunci cand dezvoltatorul investe o cota, asa-numita cota de equity, in marja de 20-30%, restul fiind atras de pe piata financiara.

Data fiind situatia surselor financiare in ultimi doi ani, atragerea unor astfel de finantari a fost din ce in ce mai dificila, mai ales pentru proiectele de mare anvergura, de aceea orientarea este spre proiectele mai mici, care sa permita atragerea unor astfel de fonduri. Vor mai fi proiecte de 100-200 de MW pe care marile companii le vor dezvolta. Enel a anuntat un astfel de proiect, iar Iberdrola are un pachet de proiecte care atinge in jur de 1.600 de MW.

In momentul de fata, avem in derulare proiectul Petrom (centrala de la Brazi - n. red.), iar in rest sunt proiecte mai mici pentru care am furnizat echipamente. Pana acum, am furnizat echipamente pentru doua proiecte finantate in cadrul programelor de mediu si inca pentru doua in zona regenerabilelor. Impreuna au in jur de 40 de MW.

Petrom: Centrala electrica de 500 mil. euro de la Brazi va detine 9% din piata in 2012

Petrom: Centrala electrica de 500 mil. euro de la Brazi va detine...

Wall-Street: Cum a "modelat" criza piata energiei regenerabile?

Carmen Neagu: Daca vorbim de 2010, cea mai mare parte sunt proiecte mici (80%), cea mai mare capacitate fiind in jur de 40 de MW. Anul acesta s-a vazut clar ca deciziile investitionale mari din Romania au fost amanate si pentru ca sursele financiare au devenit mai greu accesibile, iar restructurarea sistemului - ma refer la cei doi mari producatori de energie care, indiferent de intarzieri, ele se vor concretiza pentru ca decizia de a da o anumita structura a sistemului este necesara.

Criza a intarziat deciziile investitionale, asa incat actualul context economic tine marile proiecte in stand-by. Pentru restul anului, asa cum arata piata in momentul de fata, cele mai multe proiecte vor fi in continuare pentru generarea de energie electrica in cazul consumatorilor industriali, pentru eficientizarea consumului de energie rezultata din cogenerare, sau proiecte mai mici, care au fost eligibile si au fost aprobate pentru finantare in diverse programe.

Wall-Street: Cum vedeti amanarea formarii celor doi giganti energetici?
[Infiintarea Electra si Hidroenergetica, care ar urma sa comaseze principalele companii de energie si extractie a carbunelui, este suspendata cel putin pana in luna septembrie.]

Infiintarea Electra si Hidroenergetica, suspendata cel putin pana in septembrie

Infiintarea Electra si Hidroenergetica, suspendata cel putin pana...

Carmen Neagu: Este o decizie grea si pana la urma era de asteptat sa existe o anume intarziere pentru ca e vorba despre un interes deosebit pentru toti jucatorii din piata. Pentru noi, ca furnizor de echipamente, este in interesul nostru ca pe piata sa se afle jucatori puternici. Decizia de restructurare a sectorului, indiferent care va fi forma acestuia, este foarte importanta pentru crearea unor jucatori puternici. Atomizarea, la nivel de centrala, in momentul in care nevoia de investitii este atat de mare, este categoric neeficienta in obtinerea unor astfel de finantari.

Wall-Street: Ati dori sa furnizati echipamente, servicii celor doua mari companii care se vor forma - Electra si Hidroenergetica?

Carmen Neagu: Da, vedem aceste doua companii ca doi mari jucatori care vor putea sa deruleze investitii. Speram ca GE, prin serviciile si tehnologiile pe care le poate furniza, sa devina un partener al acestora. Ar fi de fapt o continuare a relatiei pe care o avem deja cu statul, prin colaborarea cu Nuclearelectrica, cu care derulam in prezent un proiect de mentenanta. In momentul de fata, ofertam pentru service-ul de la Elcen - este o oferta publica pe SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice - n. red.). Cel mai mare proiect pe care il derulam in prezent este la Brazi, pentru cogenerarea de energie folosind turbine cu gaz tip 9FB.

Wall-Street: Cum arata piata de profil in Bulgaria si in Moldova, celelalte doua business-uri pe care le coordonati?

Carmen Neagu: Bulgaria este destul de asemanatoare, dar Moldova e un caz destul de specific pentru ca acolo de abia acum exista o strategie clara in ceea ce priveste dezvoltarea energetica a tarii, si anume angajamentul guvernului privind asigurarea a cel putin 70% din consum din energia produsa in tara. Din punctul de vedere al dimensiunii pietelor, exista o mare diferenta pentru ca Romania, cu cei 20 de milioane de locuitori ai sai, este de departe cea mai mare piata.

Bulgaria, ca structura a sistemului energetic, este destul de asemanatoare in sensul ca si acolo baza consumului este asigurata de energia nucleara si de carbune, acelasi tip - lignit. Deosebirea este ca in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana, Bulgaria si-a anuntat clar decizia de reabilitare a zonelor de producere a energiei electrice pe carbune. Bulgarii au reabilitat, in parteneriat cu companii importante internationale, ca Enel, marile centrale pe carbune - Marita 1, Marita 2 - cu tehnologii moderne, care respecta normele de protejare a mediului.

Wall-Street: Este mai atractiva Bulgaria pentru investitorii in energia regenerabila?

Carmen Neagu: Noi (Romania - n. red.), spre deosebire de ei, am optat pentru intarirea si reabilitarea sistemelor, ca urmare in zona Bulgariei exista o productie de baza reabilitata, dar o retea care necesita investitii insemnate, iar acest lucru impacteaza foarte mult potentialul de vant (energiei eoliene - n. red.), care exista si acolo, mai ales in zona litoralului, asemanatoare cu cea a noastra.

Cele mai recente date ale Asociatiei Europene de Vant dau ca potential pana in 2014-2015 cam 3.400 de MW. Cati dintre acesti MW vor fi racordati si cum vor impacta sistemul este o analiza in discutie la momentul actual. Bulgaria are o putere eoliana deja instalata de 240 de MW, alte doua proiecte aflandu-se in derulare.

Bulgaria este mai interesanta pentru bancile finantatoare decat certificatele verzi. De aceea Legea 220/2008 in forma noua este atat de importanta pentru ca face ca si zona de certificate sa fie poate mai atractiva pentru sistemul bancar. A devenit mai atractiva pentru ca este foarte bine definita perioada de timp in care se asigura aceste certificate, plus ca se asigura si garantarea valorii minime a certificatelor, ceea ce era singurul lucru pe care bancile il cereau pentru forma anterioara a legii (Legea 139/201. Valoarea certificatelor pentru care a optat Bulgaria, avand in vedere si cursul euro, nu este de natura sa justifice o orientare sau o mai mare atractivitate a investitiilor in aceasta zona.

Wall-Street: Ce rezultate ati obtinut in primele sase luni ale anului si ce masuri anticriza ati luat?

Carmen Neagu: La nivel global, veniturile companiei au fost de 9,5 miliarde de dolari in primul semestru, ceea ce a insemnat o scadere fata de aceeasi perioada din 2009, dar profitul a fost de 1,9 miliarde dolari, echivalentul unei cresteri de 3%, ca urmare a eficientizarii operatiunilor, chiar in conditii de criza. Am facut o analiza foarte serioasa a costurilor, am incercat sa optimizam in cea mai mare masura costurilor produselor pe care le furnizam, astfel incat sa localizam cat mai mult componenta de cost si sa sprijinim industria locala. Am redus costurile de transport, dar si alte cheltuieli. Nu am facut disponibilizari in Romania.

Wall-Street: In aceasta perioada de criza, ati incercat sa aduceti produse mai ieftine in Romania?

Citeste si:

Politica generala presupune o optimizare permanenta a zonei de supply-chain (lant de distributie - n. red.). Nu se pune problema ce produse sunt destinate unei anumite tari - in functie de cerinta, alocam unde este nevoie. Distributia nu se discuta la nivel punctual, pentru fiecare tara in parte, mai ales pentru fermele de vant, pentru ca intarzierile ce pot aparea pot fi foarte mari in aprobarea proiectelor.

Am vazut recent o statistica la nivel european unde intarzierile au ajuns si pana la sapte ani - de la faza de proiect pana la implementare, si asta din cauza procedurilor de aprobare (avize de mediu, autorizatii de constructii care sunt laborioase si necesita timp). Ca urmare, astfel de proiecte, de la idee pana la subansambluri, sunt optimizate la nivel global - echipamentele merg acolo unde este cererea. In principal, turbinele de vant sunt produse in Germania, iar subansamblurile vin din Brazilia, China, Polonia.

Devenim o companie tot mai europeana - producem turbinele cu gaz in Franta, turbinele de vant in Germania, investim in trei tari europene unde dezvoltam tehnologiile de vant offshore, motoarele cu gaz sunt facute in Austria, iar in Ungaria avem doua mari fabrici pentru tehnologii de epurare a apelor.

Dar si invers, din Romania pleaca spre alte piete produse de profil prcum membrane, turbine, vant, motoare, cazane. In Romania este o zona importanta de productie de subansambluri - Comelf, General Turbo.

Wall-Street: Privind in urma, cum vedeati business-ul la inceputul mandatului dvs. si cum este acum?

Carmen Neagu: Mi-am propus sa fac din GE o companie activa ca furnizor de tehnologie si servicii pe piata romaneasca. In momentul acela, prezenta pe zona de tehnologii era destul de limitata, mai ales pe zona de servicii - optimizare vibratii, monitorizare si control, automatizare, mai putin ca furnizor de echipamente pentru centralele producatoare de energie.

Pana in 2005, nici nu prea au fost investitii in noi centrale, in general in capacitatea de productie de energie, zone in care GE este prezent. In Romania, la vremea aceea, tehnologia era in general ruseasca, ceheasca sau romaneasca, deci din estul Europei. Erau putine oportunitati de investitii pentru ca tehnologia era deja destul de veche.

Wall-Street: Ce anume a produs declicul, startul investitiilor in domeniu?

Carmen Neagu: S-a produs cand a existat reglementarea pentru regenerabile si perioada 2007-2008 cand mari companii s-au gandit la modernizare si la investitii, asa cum este Petrom, care si-a facut intrarea pe zona de productie de energie electrica pe gaze. Bineinteles ca solutiile trebuiau sa fie de ultima ora. Am facut o analiza a eficientei energetice existente la nivel regional din care reiese ca in Romania nivelul este in medie de 30%, deci este nevoie de foarte multe investitii in acest sector. Acum Petrom are o eficienta de peste 57% (pentru centrala de la Brazi), ceea ce inseamna aproape o dublare pentru un combustibil precum gazul.

Wall-Street: Ce masuri ar trebui luate pentru sporirea eficientei sistemului energetic romanesc?

Carmen Neagu: Este absolut necesar sa gasesti solutii de eficientizare maxima a arderii gazului. In momentul de fata, este critica modernizarea generarii de energie din resurse neregenarabile, zona in care s-a investit cel mai putin, si trebuie regandita strategia de derulare a investitiilor.

Va deveni tot mai critica strategia de balansare a regenerabilelor cu neregenerabilele - cat consum va fi asigurat din fiecare sursa - avand in vedere angajamentul fata de UE (principiul 20/20/20 - reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% fata de nivelul din 1990, un consumul energetic mai mic cu 20% si 20% din energie sa fie produsa din surse regenerabile - n. red.) si modul in care se va sustine partea de cogenerare sunt extrem de importante pentru productia de energie la nivelul oraselor. Ceea ce se intampla acum in privinta productiei de energie electrica este de mare importanta intrucat se creaza un potential de dezvoltare economica pentru industrie, reabilitarea sistemelor de transport - iar toate acestea au efecte asupra consumatorului final.

Wall-Street: In conditiile in care statul nu are bani sa plateasca salarii si pensii, ce solutii vedeti pentru modernizea sistemului energetic romanesc?

Carmen Neagu: Solutia ar fi parteneriatul public-privat. Cred ca in momentul de fata, legea exista deja, este important sa facem un pas. Aceasta este solutia in momentul de fata. Fara investitii private, autoritatile locale si centrale sigur nu vor avea fondurile necesare pentru a face astfel de proiecte. Companiile private, in ciuda crizei, vor face investitii, mai ales ca se uita cu interes in regiunea Europei de Est. Investitorii au nevoie de un cadru transparent, stabil si predictibil. Odata ce aceste deziderate vor fi indeplinite, va asigur ca investitiile vor veni.

Wall-Street: Cat de mult va impacteaza intarzierile de proiecte din cauza avizelor, autorizatiilor?

Carmen Neagu: Lista de proiecte este elaborata tinand cont de o serie de probabilitati, astfel incat in planul de lucru sa intre proiectul cu cea mai mare probabilitate de a fi demarat. Bineinteles, daca se intampla sa avem proiecte care sa vina mai devreme, ele intra in zona comerciala de negociere a contractului pentru a fi analizate la nivel regional estul Europei, si apoi la nivel global. GE este o companie globala, ceea ce ii ofera o mare flexibilitate in acoperirea acestor proiecte. Proiectele se pot termina si in trei luni, dar si in sapte ani.

Wall-Street: Cum arata piata energetica din Moldova?

Moldova este una dintre tarile care are o problema cu finantarile - aici este una dintre marile probleme de gasire a resurselor financiare pentru zona de gaz pentru ca, pana la urma, aceasta este resursa de care dispunem in Moldova. Incercam sa sustinem autoritatea de reglementare cu procedurile de bune practici in privinta regenerabilelor pe care le-am folosit in Europa si cu alte solutii de sustinere. Impartasim astfel de informatii in asa fel ca si Modova sa-si construiasca o strategie pentru energiile regenerabile.

Zona de granita cu Romania este interesanta din punctul de vedere al potentialul eolian, dar e o piata embrionara. Moldova este la inceputul dezvoltarii unei strategii de independenta energetica. In momentul de fata de abia se pune problema asigurarii din centrale situate in Moldova a 70% din consum. In zona Moldovei sunt doua centrale. Incercam sa fim un partener - avem acorduri cu universitati pentru softuri pe care sa le foloseasca studentii si avem investitii in burse care se acorda studentilor pentru dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale.

Wall-Street: Cand vom vedea astfel de fabrici si in Romania?

Avem aici o fabrica pentru sectorul avatic - Unison Engines - care produce combustoarele pentru motoarele de avion - o tehnologie de foarte inalt nivel, deci Romania este recunoscuta ca un centru de excelenta. Din pacate, pentru altfel de fabrici (precum cele din Ungaria - n. red.), industria din Romania nu a fost suficient de atractiva sustinerea investitiilor este conditionata aici de crearea de locuri de munca ori tehnologiile foarte avansate nu inseamna locuri de munca asa de multe pentru a primi diverse facilitati.

Ungaria a acordat, in anii '80-'90 o serie de facilitati care au permis dezvoltarea sectorului. In momentul de fata, primesti facilitati de la guvern daca angajezi 100, 200, 500 de oameni, ori o fabrica GE are tehnologie de varf, pentru care nu sunt necesari atatia oameni. De exemplu, Unison are in jur de 100 de angajati, cu tot cu management.

Wall-Street: La ce asteptati pentru 2011 pentru ansamblul pietei energetice?

Carmen Neagu: Vad 2011 ca anul regenerabilelor - eolian si biogaz. Vom mentine strategia pe care am aplicat-o si pana acum pentru ca da rezultate. Ma astept la un numar mai mare de contracte pentru proiecte mai mici. Proiecte precum centrala de la Brazi a Petrom nu se intampla in fiecare zi, mai ales in conditiie in care consumul maxim in Romania este de 9.000 de MW.

Problema este sa mentii o balanta si sa asiguri si contracte de service care aduc venituri anuale, pentru ca este un segment foarte important pentru veniturile noastre. In plus, contractele de service asigura o relatie de durata cu clientul.

Wall-Street: Cat de importanta este Romania pe harta GE?

Carmen Neagu: Este destul de importanta. Romania este in zona regionala o piata care are ca dimensiune un rol important, dar si ca pozitie strategica pentru dezvoltarea unor tehnologii de varf. Avantajul este ca atunci cand vin investiile se pot face cu tehnologii de ultima ora.

Neinvestindu-se prea mult pana acum in regenerabile, proiectele care vor veni se pot face cu tehnologii de ultima ora. Astfel, Romania se poate pozitiona ca un lider regional in asigurarea de servicii. Putem extinde serviciile si tehnologii si pe zona de alimentari cu apa a marilor orase pentru ca este din ce in ce mai problematica la nivel regional. Din ce in ce mai mult ne orientam spre a furniza solutii decat tehnologii propriu-zise: solutii care sa impacheteze tehnologiile, care sa raspunda nevoile clientului.

Principalele proiecte ale GE Energy in Romania sunt: construirea unei centrale electrice de 860 MW, la Brazi, pentru Petrom, in consortiu cu grupul Metka (Grecia), livrarea turbinelor eoliene pentru proiectul fermei Grupului CEZ, de la Fantanele, livrarea a patru motoare GE Jenbacher (dintre care doua sunt cele mai puternice motoare Jenbacher - tip 6) catre producatorul de energie Vest Energo, precum si a celor doua turbogeneratoare GE cu o putere de 706 MW pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda.

GE Energy este unul din principalii furnizori mondiali de tehnologii de producere si livrare a energiei, fiind parte a concernului General Electric. Cu 82.000 de angajati pe plan global si venituri in 2009 de 37 miliarde dolari, grupul este prezent in 140 de tari.

Companiile care includ GE Energy sunt GE Power & Water, GE Energy Services si GE Oil & Gas. GE Energy activeaza in toate sectoarele industriei energetice, inclusiv in sectorul carbunelui, al petrolului, al gazelor naturale si al energiei nucleare, in domeniul resurselor regenerabile (apa, energia eoliana, energia solara si biogaz), precum si al altor combustibili alternativi.