Grecii mai au bani doar pentru cateva saptamani. Cine va incasa socul unui default?

Europa este din nou pe marginea prapastiei, iar zona euro este supusa riscului de disolutie, in contextul in care Grecia ar putea sa intre in incapacitate de plata, la doar sase saptamani dupa ce un plan de salvare a fost adoptat. Statul elen mai are bani pentru a functiona doar pana in octombrie.

Ministrul german de finante Wolfgang Schäuble a pregatit deja doua scenarii pentru viitorul Greciei.

In primul caz, economia elena va fi reabilitata si va ramane in zona euro. Conform celui de-al doilea scenariu, economia Greciei spune adio zonei euro si se intoarce la vechea moneda, drahma. A doua situatie ar fi si cea mai dura si s-ar traduce printr-un faliment complet al tarii.

In plus, politicienii se gandesc deja la masuri de sustinere a bancilor si asiguratorilor care pot inregistra pierderi de pana la 50% din cauza detinerilor de obligatiuni elene, daca urmatoarea transa din ajutorul international pentru Grecia va fi blocata.

“Grecia este problema celor din zona euro si ei trebuie sa decida cine sa ramana si cine nu trebuie sa stea in zona euro. Pana la urma, este o problema politica”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Ce inseamna un default al Greciei si pana unde pot ajunge valurile contagiunii?

Potrivit CNN Money, un default ar insemna o blocare totala a economiei elene, precum si un colaps al bancilor grecesti, ale caror bilanturi sunt incarcate de obligatiunile emise de stat.

In acest context sumbru, marile banci europene vor refuza sa mai finanteze bancile elene, lichiditatea se va subtia, iar in cele din urma nu vor mai exista deloc lichiditati in Grecia.

Totusi, haosul se va propaga cu mult peste granitele Greciei, in primul rand prin declansarea credit default swap-urilor (CDS), in valoare de 5 miliarde euro, pe care investitorii in Grecia le-au deschis pentru a se proteja in cazul unui faliment.

Astfel, institutiile financiare care sunt vanzatorii CDS-urilor vor trebui sa plateasca valoarea nominala a acestora imediat, ceea ce le va deteriora serios bilanturile. Mai mult, bancile straine care detin obligatiuni emise de statul grec vor trebui sa deprecieze masiv sau chiar sa stearga aceste active din bilanturi, situatie similara cu cea din 2008, cand activele toxice erau problema.

“Un eventual faliment creeaza probleme, pentru ca sunt expuse foarte multe banci din Germania, Franta si Marea Britanie. Acesta poate fi canalul de contagiune”, afirma Croitoru.

Cu toate ca Romania sta mult mai bine din punct de vedere al indicatorilor macroeconomici, nu putem exclude riscurile unei contagiuni, care ar putea sa aiba efecte asupra noastra cel putin pe termen scurt.

“Contagiunea poate avea cateva efecte, cel putin pe o perioada scurta. Personal, nu cred ca ruta Grecia va lovi in mod special Romania”, concluzioneaza consilierul guvernatorului BNR.

Practic, cea mai mare problema daca Grecia intra in incapacitate de plata nu este “default-ul” efectiv, ci mesajul dat celorlalte state care se lupta sa isi plateasca datoriile, amenintate in acest caz cu o crestere a costurilor de imprumut, potrivit CNN Money.

Economistul sef al BCR, Lucian Anghel, crede ca un “default” ar fi urmat de o perioada de nervozitate in piete, care se va rasfrange si asupra economiilor emergente, cum este cea romaneasca.

“Totusi, e greu de spus ce efecte ar avea un faliment al Greciei. Nimeni nu poate sti acum”, a declarat Lucian Anghel, pentru Wall-Street.ro.

Pe de alta parte, pe termen lung, economistul BCR crede ca investitorii ar putea face o diferentiere pozitiva in privinta Romaniei, in contextul in care “am corectat multe dintre dezechilibrele create inainte de recesiune”.

Romania are multe de invatat din exemplul Greciei si trebuie sa evite orice fel de greseli in politica fiscala sau declaratiile care pot inflama investitorii.