"Dintr-un calcul simplu, chiar daca suntem 19 milioane dupa recensamant, exista in continuare o foarte mare parte a populatiei in mediul rural care nu produce suficient in Romania, suficient inseamna pentru a putea spera sa convergem la Uniunea Europeana", a spus economistul sef al UniCredit, Dan Bucsa.

Analistul UniCredit a aratat ca sunt milioane de persoane din mediul rural care produc "aproape nimic", adica undeva la 3,5% din PIB.

"Aceste cateva milioane de la sate ar putea fi stramutate catre alte ramuri mai productive, industrie si servicii. Ne-ar trebui niste reforme pe care alte state din regiune le-au facut. Ne-ar trebui un cadru fiscal permisiv pentru investitiile in zonele rurale si orasele foarte mici, niste investitii in infrastructura care sa permita mobilitatea si mizam ca, in principiu, aceasta populatie este mult mai ieftina. Potentialul ar putea sa creasca. Pana atunci potentialul de crestere ramane la 2-3%", a spus Bucsa.

In completare, economistul sef al BNR, Valentin Lazea, a observat ca, in ciuda unui eventual izvor de potential din zona rurala, populatia de la sate sufera in ultimii ani de o lipsa acuta a educatiei, cel putin a celei de calitate.

"Absolut de acord cu Dan Bucsa, ca Romania are o rezerva formidabila cu forta de munca de la tara, acea circa o treime din populatie care nu produce aproape nimic. Chiar daca numarul ne poate ajuta in ce priveste PIB potential, calitatea populatiei si a capitalului uman lasa foarte mult de dorit", a spus Lazea.

Economistul sef al BNR a aminitit ca criteriul de repartitie obligatorie a profesorilor a fost "demantelat" in anii '90, iar dupa 20 de ani populatia de la tara nu beneficiaza decat de ramasite ale sistemului de invatamant si a sistemului de sanatate de calitate.

Lazea vine si cu o posibila solutie: "Fiecare universitate de stat sa aloce gratuit 10% din locurile sale direct pentru cei care provin din mediul rural, cu conditia ca acestia sa se intoarca si sa profeseze acolo (...), iar daca nu-si respecta angajamentul sa-si plateasca studiile".

Citeste si:

"Ne batem joc de resursa, probabil una dintre putinele, de a creste PIB potential", a conchis Lazea.

Problema fortei de munca, unul dintre factorii importanti de determinare a PIB potential a fost ridicata initial de economistul sef al Raiffeisen, Ionut Dumitru, care a citat o prognoza a Eurostat, potrivit careia demografia Romaniei in anii 2060 se va situa foarte jos, chiar sub nivelul din statele zonei euro, considerat deja foarte ingrijorator.

Analistii prezenti in panel au opinii convergente privind PIB-ul potential (cea mai ridicata crestere economica anuala care nu produce derapaje macroeconomice, gen inflatie sau deficite externe), pe care il plaseaza pe termen mediu in intervalul 1-3%.

Mai multi analisti au evidentiat in acest context importanta determinanta a absorbtiei fondurilor europene, mai ales in situatia in care investitiile straine directe tind sa nu mai vina catre Romania.

Totusi, Adrian Mitroi, director de strategie la MKB Romexterra, apreciaza ca fondurile europene nu sunt construite de asa natura incat sa creeze un multiplicator important in economie, dar pot avea un efect totusi benefic, avand in vedere dezvoltarea foarte slaba a economiei romanesti.

El crede insa ca finantarea marilor proiecte de infrastructura, a acelor proiecte fezabile, nu se va face nici prin fonduri UE, nici prin imprumuturi bancare, ci prin emisiuni de obligatiuni dedicate.