Procesul de recuperare a creantelor fostei banci de comert exterior treneaza din 1999, cand Guvernul a decis fuziunea prin absorbtie a Bancorex de catre Banca Comerciala Romana, ca solutie de salvare a Bancorex, cea mai mare banca de la acea vreme.

Drepturile si obligatiile BCR rezultate din activitatea desfasurata de Bancorex pana la radierea din Registrul Comertului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformata ulterior in Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), institutie care a fost mandatata de Guvern sa recupereze credite neperformante in valoare totala de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societati comerciale.

La zece ani de la inceperea procedurilor de recuperare a creantelor Bancorex, statul incerca inca sa recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme, iar situatia nu s-a imbunatatit nici in intervalul ianuarie 2009-septembrie 2011. Un document oficial releva faptul ca Guvernul nu a reusit in aceasta perioada sa incaseze decat 725.882 dolari din recuperarea creantelor neperformante preluate de la Bancorex.

In contextul blocarii conturilor AVAS de pagubitii FNI sau alti creditori,, motivele invocate in document pentru aceasta situatie pornesc de la lipsa banilor pentru deplasari in teritoriu si trimiterea corespondentei pana la problemele cu care se confrunta executorii AVAS, inclusiv cu Politia si Parchetul, din cauza informatiilor eronate primite chiar din partea institutiilor statului.

"Activitatea de valorificare a creantelor din portofoliul AVAS a fost afectata de o serie de greutati provenite din cauze externe, care exced atributiilor si competentelor AVAS, dintre care exemplificam: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasarilor in teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afisari de titluri executorii si lipsa sumelor necesare transmiterii corespondentei in termen (comunicari de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenta specifica desfasurarii licitatiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitatiilor publice si raspunderea materiala, penala si civila a executorilor", se arata in document.

Sursa citata face referire si la riscurile majore la care sunt supusi executorii AVAS urmare derularii metodei de executare silita, respectiv instituirea sechestrelor, vanzarea bunurilor prin licitatii publice si popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor, materializate in contestatii la executare sau plangeri penale formulate de debitori. Aceeasi sursa arata ca executorii AVAS "sunt supusi cercetarilor politiei sau ale parchetului" pentru actiunile desfasurate, precum si pericolului de atragere a raspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii si folosirea unor "informatii eronate furnizate de anumite institutii ale statului".

Citeste si:

La acestea se adauga alte argumente invocate, printre care numarul redus de executori (doar sapte), lipsa contractelor cu presa pentru publicarea anunturilor de licitatie, lipsa contractelor cu societatile de evaluare, neplata avansului solicitat de executorii judecatoresti.

Conform listei prezentate de AVAS in 2009, ultimele date oficiale dispononibile in acest sens, firmele care inregistreaza cele mai mari datorii reprezentand creante Bancorex sunt Sanca Impex Bucuresti, Ulco Bucuresti (ambele cu cate 57,9 milioane dolari) si Azochim Savinesti (31,3 milioane dolari), urmate de Draman Constanta (27,3 milioane dolari), Comtim Timisoara (24 milioane dolari), Navrom Constanta (22,6 milioane dolari), General Trading & Investments Bucuresti (22,1 milioane dolari).

Printre datornici mai erau indicate firma omului de afaceri sirian Omar Hayssam, Moldo Drinks (fosta Bucovina Mineral Water), cu 1,33 milioane dolari, si compania Taher Invest Trade Company Bucuresti, cu o datorie de circa 560.000 dolari.
Silvesta Bucuresti, al carei patron, Ilie Stancu, a fost cercetat in urma cu sase ani in dosarul Jimbolia, era prezentata cu datorii de 21,1 milioane dolari, alaturi de Mara Investments Bucuresti, cu un imprumut de 20,8 milioane dolari contractat de la Bancorex in vederea construirii complexului hotelier Mara din Sinaia, hotel preluat de stat la inceputul anului 2003 pentru recuperea creantei.

O alta companie inclusa atunci pe lista AVAS era Star Trade Invest Bucuresti, cu obligatii de 18,9 milioane dolari, societate care, potrivit unui dosar penal in care a fost anchetat fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, a beneficiat de un imprumut de 43 milioane dolari pentru importuri de petrol, motorina si benzina, fara sa prezinte garantii.

Printre firmele debitoare mai erau indicate Hermes Slobozia, cu o datorie de 11,9 milioane dolari, Tricostar Buzau (10,9 milioane dolari), Fulger Bragadiru (10,9 milioane dolari), Romagra Bucuresti (10,5 milioane dolari), Uzinexportimport Bucuresti (9,2 milioane dolari).