165 de milioane de euro. Aceasta este valoarea datoriilor catre stat inregistrate de furnizorii de caldura din 16 orase. Stergerea lor a fost decisa de Consiliul Concurentei, pentru ca era singura solutie ca serviciile de alimentare cu caldura sa nu fie oprite.

In primele doua luni ale anului, Consiliul Concurentei si-a dat avizul pentru ajutoare de stat acordate la societati de furnizare a energiei termice din 16 orase, potrivit datelor institutiei. Suma totala acordata cu titlu de ajutor de stat se ridica la 578,5 milioane RON, adica peste 165 de milioane de euro (la un curs de 3,5 RON/euro). In plus, in perioada mentionata, numarul total al deciziilor de ajutor de stat acordate de Consiliu a fost de 34, deci mai mult de jumatate din ajutoarele de stat analizate de Consiliu s-au referit strict la regiile locale de distributie a energiei.

Motivatia, dupa caz: „Compensare necesara pentru realizarea in conditii normale de siguranta si continuitate a serviciului de interes economic general de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice“ sau, mai scurt, „ajutor de stat pentru indeplinirea obligatiei de serviciu de interes economic general“. Orasele in care activeaza aceste regii sint Resita, Zalau, Iasi, Giurgiu, Onesti, Bistrita, Rimnicu Vilcea, Pitesti, Tirgoviste, Brasov, Brad, Timisoara, Bacau, Botosani, Focsani si Suceava.

„Ajutorul s-a dat legal“

„Ajutorul de stat se refera la scutirea de la plata a unor datorii inregistrate in trecut de aceste unitati catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat“, ne-a declarat Jozsef Nemenyi, consilier de concurenta in cadrul Consiliului. „Ajutorul de stat s-a dat legal. Vorbim despre un serviciu public, acordat exclusiv acestor societati, serviciu unde pretul de referinta al gigacaloriei a fost depasit, deci unde pretul era mai mic decit costul. Nu exista alta cale pentru a intra in normalitate“, spune Nemenyi.

Citeste si:

Pret prea mic sau cost prea mare

Cu alte cuvinte, regiile de productie si distributie a caldurii din cele 16 orase produceau la un pret cu mult mai mare decit cel pe care il platea populatia. Diferenta este oricum subventionata, dar, fie din cauza ca subventia nu a ajuns, fie din cauza ca a fost insuficienta pentru a acoperi costurile, regiile respective au iesit cu pierderi si, ca atare, n-au mai platit obligatiile catre bugete. Si, pentru a nu fi executate silit (asa cum tot ameninta oficialii), li se sterg aceste datorii. „Acest ajutor nu distorsioneaza concurenta pentru ca ele (societatile respective - n. red.) nu au nici un fel de concurent. Ele au prestat in serviciu public si exista regulamente pentru serviciile publice pe care trebuie sa le respectam si mai deschidem, astfel, cite un robinet pentru ele, pentru ca nu exista alta solutie“, a explicat Nemeny.

Ce va urma

Din 1994 pina in prezent, statul a platit subventii de 1,6 miliarde de euro pentru caldura produsa in termocentrale. Asta pentru a acoperi diferenta dintre costul caldurii si pretul mai mic platit de populatie. La asta se adauga si scutirile de datorii ale producatorilor, ca in cazul de fata.

Ne putem astepta ca si pe viitor contribuabilul sa plateasca aceste stergeri de datorii (putea s-o faca printr-un pret corect al gigacaloriei, dar statul, in grija sa populista pentru factura la intretinere, a ales prima varianta), pentru ca, de la data aderarii, subventiile de la bugetul de stat nu mai pot fi acordate. Cum bugetele locale sint subtiri, vom asista la stergeri de datorii si mai mari, generate de absenta subventiei, daca actualul sistem centralizat va fi mentinut fara sa scada costurile sau fara sa creasca preturile la energia livrata populatiei. Pentru ca, atit timp cit pretul va fi mai mic decit costul, cineva va trebui sa acopere diferenta, iar acel cineva va fi tot consumatorul. Iar statul, care este proprietarul tuturor acestor regii (direct sau indirect), nu vrea sa renunte la sistemul centralizat: potrivit ultimei strategii nationale privind alimentarea cu energie termica, in acest sistem se prevad investitii de 6,85 miliarde de euro.