Wall-Street.ro organizeaza constant intalniri cu cei mai importanti oameni din industrii-cheie, intr-un efort asumat de sprijinire a pietelor, a educarii clientilor si a cresterii transparentei.

Jurnalistii wall-street.ro au discutat cu Vlad Muscalu, economistul sef al ING Bank, Melania Hancila, seful departamentului de cercetare macroeconomica in cadrul Volksbank, Ionel Blanculescu, consultant financiar si secretar executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri de la nivelul primului ministru al Romaniei, si Matei Paun, managing partner al firmei de consultanta pentru fuziuni, achizitii si finantari BAC Investment.

Cum arata perspectivele economice pentru aceasta toamna?

Vlad Muscalu (foto):
Prognoza noastra de crestere economica de la inceputul anului este de avans 0,8% din PIB, dar lucrurile care ne faceau la momentul emiterii previziunii sa fim ceva mai pesimisti par sa se materializeze.

Primul risc ar fi agricultura, care oricum avea sanse mari sa aiba o contributie negativa dupa un an 2011 foarte bun. Dar seceta ne sugereaza ca nu o sa fie o simpla contributie negativa usoara, ci una mai puternica.

In al doilea rand, ne ingrijoreaza cresterea economica la nivel global. Aici urmam prognozele colegilor nostri care se uita la zona euro, iar ei si-au modificat prognozele in ultima perioada. Daca pana acum cateva luni se asteptau ca economia zonei euro sa iasa din recesiune in trimestrul al treilea, data aceasta s-a mutat pentru trimestrul al patrulea.

In afara de cele doua lucruri, tensiunile politice vor avea impact asupra deciziilor de investitii, insa situatia s-a mai linistit pentru moment si nu este diferita de ce asteptau investitorii intr-un an electoral.

Mai daunator va fi daca clasa politica va promite relaxarea politicii fiscale, cum se intampla de obicei inainte de alegeri. Au fost doar lupte politice pana acum, dar ne este frica ca ar putea sa apara si asemenea promisiuni pre-electorale.

Prognozele noastre de PIB vor fi revizuite in urmatoarea perioada. Noi avem o prognoza de crestere marginala pentru trimestrul al treilea, dar estimez o evolutie putin mai slaba. Cum prognozele pentru zona euro s-au ajustat si semnele proaste din agricultura sunt clare, ar fi mai bine sa vorbim despre o contractie usoara in T3, probabil de pana la 0,5%.

Ionel Blanculescu: Eu cred ca suntem intr-o criza economica cu doua mari perioade diferite: 2009-2011 si 2012-2014. In a doua parte a crizei - 2013-2014 - ne vom confrunta cu problema datoriei, care va fi extrem de mare, iar bugetul statului va fi foarte restrictionat in ceea ce priveste investitiile publice.

Acum ne situam in al doilea palier al crizei economice, 2012-2014, iar din punct de vedere al conjuncturii europene in care ne desfasuram activitatea trebuie sa observam ca nucleul dur al crizei a produs mutatii, in special in ceea ce priveste comportamentul investitional.

Altfel spus, ce a fost inainte de 2008 nu mai este astazi. Ar trebui sa ajustam comportamentul investitional la realitatile din prezent si sa nu consideram ca reducerea fluxului investitional spre Romania reprezinta o reflectare a turbulentelor politice.

Nu cred ca trebuie sa suspectam specia investitorului, in special cel strain, drept o categorie de oameni care se simt foarte afectati de turbulentele politice. Investitorul este o "specie" rapace. El lupta de zece ori mai mult in mediul sau decat politicienii in mediul lor. El se bate intr-un cadru concurential pentru a-si elimina adversarii din piata.

Exista si o expresie: "investitorul striveste cu mare satisfactie craniul economic al concurentului si se declara deranjat si de zgomotul produs."

Nu trebuie suspectat investitorul ca ar fi foarte afectat de ceea ce se intampla in Romania, nici pe departe. El pescuieste cel mai bine in ape tulburi si este atras de tari in care lucrurile nu sunt asezate, in care sunt turbulente politice pentru pentru a se dezvolta.

Sa nu acordam politicului o importanta mai mare decat are in realitate. Din punctul meu de vedere, politicul si economicul se afla intr-un fel de bazin olimpic de inot pe doua culoare diferite. Cateodata, politicul ii mai da cate o lovitura economicului peste banda de departajare a culoarelor. Dar in rest economicul nu este influentat atat de mult de politic, atata timp cat organele administrative nu emit acte sau masuri de natura sa afecteze cele doua paliere de interes pentru invesititori: stabilitatea economica si predictibilitatea.

In psihologie exista o notiune denumita "carja". Atunci cand nu stii, nu poti sau nu vrei, cauti o carja. Sigur ca mediul economic poate sa gaseasca intotdeauna aceasta carja, adica instabilitatea mediului politic.

Investitiile straine in Romania nu sunt din cauza noastra la nivelul asteptat , ci pe fondul schimbarii comportamentului investitional.

Matei Paun (foto): Nu este deloc de mirare ca ne aflam in aceeasi situatie dupa patru ani de criza, iar aici impartasesc ideea ca mediul economic nu este favorabil si ma refer mai ales la planul international. Totusi, nenumarate tari au dovedit to capacitate de a reduce efectele crizei printr-o viziune de amploare si o dorinta de a-si implementa viziunea, dorinta care la noi lipseste cu desavarsire de 20 de ani.

Eu nu dau vina strict pe evenimentele din ultimele 3-4 luni. Pentru mine este absolut irelevant ceea ce s-a intamplat, dar sustin cu fermitate ca ne aflam aici dintr-o lipsa de competenta si viziune politica.

Sustin ca Romania nu sufera atat de mult o criza economica, cat mai ales de o criza politica, iar aceasta se manifesta printr-o incapacitate de a organiza investitiile in economie, de a negocia cu strategie si viziune cu FMI, de a da o directie acestei tari.

Lipsa unui capitan de vas permite ca lucrurile sa mearga in deriva, iar aici nu fac aluzie la Traian Basescu, pentru ca il pun in aceeasi oala cu ceilalti politicieni.

Cresterea economica din perioada 2004-2008 a fost artificiala, un val din exterior care ne-a luat pe sus, dar acum a trecut. Nu a fost o crestere bazata pe o viziune si pe directii clare. Ma straduiesc sa privesc catre viitor si sa gasesc elementele care sa schimbe aceasta realitate, dar nu le gasesc.

Pe plan intern, asistam la o catastrofa istorica a fondurilor europene, care ar putea sa fie o supapa esentiala de a atenua efectele crizei.

Din punctul meu de vedere, este pierdut acest meci. Nu vad o vointa politica in acest sens. As vrea sa vad ca politicul ridica acest subiect la nivel de CSAT, vreau sa vad ca ceva se intampla. Cu mici ajustari pe ici pe colo nu se rezolva nimic.

Am o opinie din pacate pesimista in ceea ce priveste viitorul economic. Este foarte probabil ca in trei patru ani sa ne aflam in aceeasi situatie.

Ionel Blanculescu (foto): Eu vad criza ca o intoarcere la normal. Statistic, activitatea industriala a scazut, dar important este ce se intampla in fapt. Criza ne-a aratat ca trebuie sa ne intoarcem la normal.

Am creat 10 zgarie-nori in Bucuresti, acum vom face numai 6, ceea ce inseamna ca a scazut activitatea in constructii. Acest indicator a scazut pentru INS, dar pentru mine este un semnal pozitiv.

Ce se intampla acum si este tradus ca recesiune la nivelul Uniunii Europene este o reasezare, o reconfigurare, astfel incat UE sa fie mai intarita peste cativa ani de zile. Economia europeana si cea romaneasca se afla, de fapt, pe un drum de normalizare.

Melania Hancila: Din punctul meu de vedere, perspectiva este destul de sumbra si aceasta se datoreaza nu doar crizei politice din ultima vreme, ci din cauza trenului pierdut odata cu declansarea crizei, in contextul in care clasa politica nu a reusit sa actioneze ca un partener al mediului de afaceri si tot timpul s-au aflat in tabere diferite.

Pana la urma, mediul de afaceri are nevoie de sprijinul politic, mai ales cand lucrurile merg greu. Nu putem spune despre clasa politica romaneasca ca a pus bazele unei cresteri economice sanatoase in ultimii 20 de ani

Sincer, am crezut atunci cand s-a declansat criza in Romania ca va fi o oportunitate sa crestem pe baze sanatoase, dar nu s-a facut nimic.

Este normal sa avem ritm de crestere economica de minimum 5%. Daca ne uitam la orice sector al economiei si il comparam cu alte state din UE, vedem un potential imens de crestere.

Noi nu am vazut in toti acesti ani de criza nicio masura constructiva, s-au facut doar carpeli. Iar problema fondurilor europene este de cand am aderat la UE si nimeni nu a reusit sa o rezolve si cred ca vom avea surprize neplacute in urmatoarele luni cand alte fonduri vor fi blocate.

Citeste si:

Ma astept sa crestem cu maximum 0,5% in trimestrele urmatoare, pentru ca nu stim exact cat de afectata este agricultura, iar pentru tot anul vedem un avans de 0,7-0,9%.

In noul context international, ce putem face pentru atragerea de noi investitii straine?

Melania Hancila (foto): Mediul economic s-a schimbat structural. Daca inainte reuseam sa atragem investitorii straini doar cu perspectivele noastre de crestere, acum cred ei au nevoie sa le dovedim ca administratia functioneaza bine, iar politica fiscala este previzibila.

Grecia, desi este un exemplu negativ, a reusit sa atraga totusi fonduri europene pentru infrastructura si peste tot pe unde mergi sunt pancarte ca acest pod s-a realizat din fonduri europene, acest drum la fel. De ce in Romania nu vedem atat de des astfel de afise?

Matei Paun: Nu suntem victime sigure, nu ne aflam in mijlocul poligonului, iar investitorii trag in noi. Este o viziune falsa, este o scuza.

Ionel Blanculescu: Trebuie sa dau exemplul Poloniei in acest sens. Primul ministru al Poloniei, Donald Tusk, care este o referinta pentru toti premierii din Europa Centrala si de Est, a sesizat in primavara ca gigantul asiatic, China, nu reuseste sa investeasca in UE.

Ca urmare, Polonia a transmis Chinei ca este gata sa devina interfata pentru toate investitiile pe care vrea sa le faca in UE si a reusit sa aduca la Varsovia 17 prim-ministri din aceasta zona, dovedind ca are capacitate sa mobilizeze.

In ceea ce priveste fondurile europene, Polonia a reusit pana in aprilie sa atraga 80% din fonduri, adica 47 miliarde de euro, cu o perspectiva pentru 2014-2020 de peste 67 miliarde euro.

Cum a facut acest lucru? In primul rand, cu noua ani inainte de intrarea in UE, Polonia a format un detasament de specialisti pe care 4 ani de zile i-a trimis la Bruxelles pentru pregatirea teoretica si inca 5 ani de zile i-a trimis in statele care au aderat in UE inaintea lor pentru a face practica. Iar dupa 9 ani i-a rechemat la baza.

In al doilea rand, Polonia aplica principiul project management office, un singur punct de contact pentru tot ce inseamna fonduri europene.

Iar in al treilea rand, ei au creat sistemul de finantare punte. Statul lor se imprumuta in momentul in care trebuie sa efectueze plata catre antreprenor, pentru ca acesta sa nu astepte 6-8 luni rambursarea banilor de la UE.

Matei Paun: La un moment dat, am participat la discutii prin care se propuneau solutii aplicabile, care in 6 luni ar fi revolutionat sistemul de fonduri europene, insa autoritatile nu au fost interesate. A fost un efort in care partenerul nostru a cheltuit 100.000 euro pentru a studia situatia actuala, a facut o prezentare foarte amanuntita, dar nimeni nu a fost interesata.

Ionel Blanculescu: Parteneriatul public-privat este instrumentul de baza in situatii de criza. Nu poate fi pus in functiune pentru ca statul printr-o norma la lege a impartit in mod injust riscurile. Partea privata are 99,99% riscuri asumate si statul are numai 2 riscuri care nu au treaba cu piata. Din acest motiv avem investitori care vor sa vina dar nu pot intra in aceste parteneriate.

Cum ne vom descurca fara fondurile europene? Cum este bine sa ne imprumutam: de la FMI sau din piata?

Vlad Muscalu: Este o lovitura ca unele programe europene sunt blocate, dar ar trebui sa ne ingrijoreze tendinta bugetului, care nu se indreapta catre ajustarea dorita. Imi este teama ca vom avea derapaje pe buget. Noi avem de anul trecut o prognoza ca deficitul bugetar va fi peste cel tintit, chiar si dupa rectificarea bugetara. Sunt slabe sanse ca guvernul sa aduca deficitul bugetar ESA sub tinta de 3%.

Matei Paun: In aceasta situatie imi fac griji mai mici, pentru ca toate aceste lucruri se pot rezolva printr-o flexibilitate din partea FMI. Tragedia este ca noi nu ne folosim de acest context, cand FMI este supus de situatia internationala, pentru a crea o anumita viziune. Mie mi se pare o prostie crunta sa iesi in momentul de fata in pietele internationale. De imprumutat o faci, dar la o dobanda de 7-8%. Bani gasesti, dar este o prostie sa faci treaba asta cand ai fonduri de la FMI, inca 5-10 miliarde euro la o dobanda de 3%.

Melania Hancila: Noi nici nu i-am atras pe cei care ii avem la dispozitie. Investitorii vad ca ai niste fonduri atrase ieftin si ei mai scad din pret cand observa ca ai nevoie de o finantare mai redusa. Nu vad de ce noi trebuie sa ne ferim cand alte tari nu mai stiu ce sa faca pentru a atrage bani. In prezent nu mai exista principii, conteaza sa te finantezi ieftin.

Matei Paun: E o prostie sa te imprumuti la 7-8%, cand tu poti maine sa iei bani la 3%, e ceva de neconceput din punctul meu de vedere. Cred ca orice roman intelege acest lucru, nu trebuie sa fii finantist pentru a vedea aceasta diferenta.

Vlad Muscalu:
Diferenta de dobanda este evidenta, dar eu nu as privi-o asa. Din partea mea cu cat te indepartezi mai mult de mersul obisnuit in care o tara cu nevoi se imprumuta din piata si recurge la lucruri neobisnuite cu atat o sa fie mai greu sa se apropie de cadrul obisnuit.

Matei Paun:
Daca Italia si Spania recurg la astfel de lucruri mai putin obisnuite noi de ce sa ne ferim de acest lucru?

Vlad Muscalu: E una sa iei bani pentru balanta de plati, sa-i tii la rezerva, dar sa iei bani pentru stat…

Matei Paun: De ce aceasta mandrie?

Vlad Muscalu: Nu este vorba de mandrie, ci de faptul ca nu te mai poti finanta si atunci esti la un pas de default.

Matei Paun:
Cui ajuta ca putem demonstra ca ne putem finanta la 7-8%?

Vlad Muscalu:
Daca te finantezi la 7-8% inseamna ca ai anumite probleme pe care trebuie sa le rezolvi.

Matei Paun: Aceste probleme se cunosc…

Melania Hancila: Avem deja un acord in desfasurare, hai sa-l folosim. Nu finantam direct bugetul, putem indrepta banii catre infrastructura.

Ionel Blanculescu: Cum foarte bine s-a zis, Italia, Spania, Grecia deturneaza de la orice norma de bun simt utilizarea banului public european. Vedeti miscarea facuta de BCE pe 30 decembrie anul trecut, cand dupa 3 luni de zile de nebunii a rezolvat criza prin 500 miliarde euro rapid si pe urma, peste 2 luni, tot aceeasi suma a folosit. Sistemul nostru de absortie de fonduri europene nu a functionat. Cati bani mai avem de atras? Mai avem 17 miliarde euro. Dati-ne banii astia cum dati Spaniei 100 miliarde euro, ii gestionam impreuna cu entitatea vostra din Romania pe 3-4 proiecte pe care vi le prezentam. Macar sa dam drumul prin banii aceia la economia romaneasca sa facem cateva proiecte mari de investitii. De ce sa faramitam la mii de proiecte care oricum nu se realizeaza. Cred ca exista si o tendinta bugetara a UE de a frana cat mai mult plecarea banilor de la Bruxelles catre Romania si alte tari.

Eu am propus tot in Consiliul Consultativ pentru mediului de afaceri infiintarea unui fond suveran de investitii a Romaniei, care sa lucreze in contul si numele statului. Astazi il pui Isar (Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri –n.r) sa mearga la Bruxelles, maine da telefon si spune ca nu mai ocupa aceasta pozitie. Se duce Mihai Voicu (noul ministru delegate pentru Mediul de Afaceri – n.r.) si poimaine vezi ca nu mai este pentru ca s-a schimbat puterea. Nu merge asa in business. Guvernele se pot schimba, dar entitatea de business a statului trebuie sa lucreze in continuare. Bruxelles-ul este o cetate a lobby-ului. Cine nu intelege acest lucru nu intelege economie. Hai sa folosim o entitatea specializata, care sa aiba si componenta de lobby, si sa reusim sa deschidem usile, pentru ca acestea nu se deschid la Barroso, ci la diferiti directorasi, stim foarte bine cum se fac afacerile.

Melania Hancila: Dar si cu declaratiile trebuie sa fim mai cumpatati, conteaza si diplomatia clasei politice.

Cum rezolvam situatia privatizarilor? S-a schimbat guvernul s-au amanat si privatizarile?

Ionel Blanculescu: Privatizarile sunt o actiune ineficienta a statului roman la sugestia FMI. Suntem intr-un moment in care piata este a cumparatorului si nu a vanzatorului. Daca nu este a vanzatorului de ce vrem sa vindem. FMI urmareste sa introduca de fapt un privat in actionariatul companiilor de stat. Pentru ca privatul dupa ce a platit pentru 10-15% din capitalul acelei companii, el incepe sa faca galagie. Daca managerii privati vor ajunge in cele din urma in companii si vor vedea situatia de acolo in parte unii vor fugi, altii vor cadea la pace cu Consiliul de Administratie unde tot vor fi clientela politica, dar vom afla mai mult decat astazi. Eu fac urmatoarele prezumtii: ca la Complexul Energetic Rovinari, Craiova, Turceni situatia este la fel ca la Hidroelectrica. Aveti vreo informatie de acolo? Nu aveti, pentru ca toti sunt mana in mana. Ce poate sa faca un manager privat la Oltchim? Are 700 milioane euro datorie, nu are materie prima, Arpechim este inchis. Oltchim nu poate fi salvat decat in procedura de insolventa sau daca vine o companie mare, precum Gazprom.

Matei Paun: Intr-o lume ideala nu am face ceea ce suntem obligati sa facem cu companiile de stat. Aceasta situatie nu face decat sa confirme catastrofa care este clasa politica, pentru ca din cauza lor am ajuns in situatia actuala. Ar fi preferabil sa abordam lucrurile cum s-a intamplat in alte tari, unde statul a reusit sa transforme firmele pe care le detine in niste parghii de dezvoltare economica. Acestea au reusit sa scape in mare masura de clientela politica si ca atare au scapat si de presiunile din partea FMI si a Comisiei Europene. Eu nu sunt un sustinator al ideii de privatizari. Daca privim pe plan international ajungem la concluzia ca statele care au o economie puternica au si un stat puternic. La noi din pacate statul incompetent si pus pe hotie ne-a silit sa adoptam pozitia ca cu cat statul este mai mic cu atat este mai bine. Dar este o falsitate acest lucru. Noi ar trebui sa reformam statul, sa-l modernizam si sa-l transformam intr-un actor capabil. Sa eliminam statul am deschide portile la hotii si mai mari. Probabil ca majoritatea privatizarilor vor esua.

Vlad Muscalu: Privatizarile nu sunt oportune in acest moment, dar este un pret care trebuie platit din cauza exceselor din trecut. Ca alte lucruri pe care le platim acum, fie ca sunt rezultatul unor decizii la nivelul celor care fac politica monetara sau salariala. Sunt multe lucruri care au functionat de parca economia ar creste permanent cu 7-8% inainte de criza si acum trebuie sa ne ajustam.

Melania Hancila:
Eu cred ca nu mai trebuie sa se faca nimic in acest an. Mai degraba ar trebui sa ne concentram pe partea cu fondurile europene sau cu politica fiscala. In ceea ce priveste politica cu privire la companiile de stat, cred ca nu ar trebui sa se faca nimic pana cand nu avem un grup de consultanti care sa realizeze o strategie pe termen lung, sa stabilim exact ce este oportun sa vindem sa nu facem ceva haotic doar pentru ca asa a zis FMI.

Ionel Blanculescu: In contextul in care trendul este de intarire a companiilor de stat, mai ales din domeniul energetic, Romania merge in sens contrar. Romania se invarte continuu intr-un sens giratoriu si nu reuseste sa iasa pe un drum cu sens unic. Se invarte si uneori mai da pe drumuri cu sens interzis. Asta este Romania de astazi si consider ca asistam la o subminare a intereselor economice ale tarii acum si pe viitor prin aceasta asa-zisa privatizare.

In Romania sunt peste 8 milioane de persoane la limita saraciei. Cum ar trebui sa fie cresterea economica pentru a reducere numarul acestora?

Melania Hancila: Cred ca ar trebui sa avem o crestere economica de minim 5% pe termen lung pentru ca aceasta categorie de oameni sa simta o diferenta. Cred ca ar trebui sa se investeasca mai mult in educatie. Doar printr-un invatamant eficient putem reduce gradul de saracie al tarii si al populatiei pe termen lung. Ar trebui sa existe si o consiliere a tinerilor catre sectoarele cu o deficienta a fortei de munca.

Matei Paun: Nu avem nicio strategie in acest sens, iar rezultatele se vad. Daca iesi din Bucuresti, la 50 de km, vezi conditii de trai din lumea a treia. Nimeni din clasa politica nu este interesata de situatia acestor persoane. Din aceasta cauza au plecat din tara 2 milioane de romani, iar cand economia isi va reveni vor pleca si mai multi.

Ionel Blanculescu:
Eu cred ca fara o crestere economica de 4-7% nu poti sa redistribui din profitul creat. Romania este o tara foarte bogata cu un mare potential, ceea ce inseamna ca la prima posibilitate ca cineva sa conduca tara bine am putea asista la o explozie economica.

Vlad Muscalu: Nu conteaza foarte mult cat de repede creste economia. Cel putin pentru mediul rural, in ultimii 10 ani, beneficiile s-au vazut mai degraba de la cei care lucrau in afara tarii, iar pentru asta trebuie sa ai o crestere economica si o structura a ei destul de interesanta ca sa vezi o convergenta a veniturilor cu cele de afara. Ar mai fi nevoie de politici care sa faca suprafata noastra agricola ceva mai interesanta pentru a usura accesul investitiilor.

Cel mai bun lucru si cel mai rau care se pot intampla in aceasta toamna?

Ionel Blanculescu: 6-9-30 septembrie. Pe 6 BCE decide daca va cumpara sau nu datorii suverane. Pe 9 Curtea Constitutionala din Germania va decide daca va considera neconstitutional Mecanismul de Stabilitate European. Pe 30 troika va decide daca acorda Greciei acel <<timeout>> de 2 ani de zile. Toate aceste situatii vor influenta economia Romaniei. Exista un triunghi de riscuri. Septembrie este o luna a celor mai dificile decizii care afecteaza si Romania.

Vlad Muscalu: Avand in vedere ca sunt alegeri, cred ca ne putem astepta la diverse lucruri negative. Pozitiv ar fi sa nu aiba loc nicio modificare a politicii fiscale si negativ ar fi opusul, sa vedem promisiuni de introducere a cotei progresive.

Melania Hancila:
Un nou scandal politic ar fi un lucru negativ, deocamdata s-a calmat situatia, dar exista riscul de a incepe unul inainte de alegeri.

Matei Paun: Eu vad Grecia ca un mare pericol pentru noi. Suntem intr-o stare slabita si nu avem nicio masura de a ne apara de ce este acolo. Dar nu cred ca Grecia va iesi din zona euro.

Fotografii, de Mircea Dragos, fotografii-profesionale.ro.

Intalnirile wall-street.ro au loc la Grand Cafe Van Gogh, din Centrul Vechi din Capitala.