"Producatorii agricoli trebuie sa se orienteze din 2007 pe structuri de culturi competitive, adaptate la sistemul european si cel national de plati, si care pot sa asigure cotele negociate cu UE", a declarat, pentru Rompres, Elena Tatomir, director in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).

Aceasta a precizat ca pentru 2007 vor interveni schimbari esentiale in ceea ce priveste structura culturilor, avand in vedere organizarea comuna de piata specifica principalelor culturi precum si mecanismele de sustinere financiara aplicate in UE.

Pentru a fi siguri ca vor face fata concurentei din piata comuna, fermierii romani trebuie sa se orienteze mai mult spre segmentele de nisa de pe piata europeana decat pe sectoarele traditionale, deoarece acestea ofera oportunitati sporite. Anul viitor subventiile UE vor veni pe fiecare hectar cultivat, indiferent de cultura, cu toate ca plantele tehnice, oleginoasele, produsele ecologice au un potential ridicat de valorificare pe piata UE.

"Cei care vor integrat lantul de productie - culturi vegetale, ferme zootehnice, productie si valorificare - vor fi cei care vor rezista dupa 2007, desi nu este exclus ca si micii producatori, care au posibilitatea sa uneasca si sa acceseze fonduri SAPARD sau credite pe programul Fermierul sa aiba sanse de reusita din 2007", a precizat Tatomir.

Cerealele nu mai sunt profitabile

Cerealele, in special graul si porumbul, nu vor mai fi atat de profitabile pentru agricultorii romani, deoarece productivitatea este mica in comparatie cu cea europeana, iar costurile sunt ridicate. "La cereale paioase costurile de infiintare se situeaza intre 13-15 milioane lei/ha, in timp ce rata profitului atinge 10-16%", a precizat Tatomir, conform datelor Institutului de Economie Agrara.

Pentru grau si porumb se estimeaza ca vor fi reduse suprafetele cultivate in 2007, de la 2,2 milioane ha la 1,8 milioane ha la grau si la numai 2,5 milioane ha cu porumb. "Suprafata cultivata cu grau va asigura necesarul de grau de 3,5 milioane tone, execedentul urmand a fi preluat la interventie, conform organizarii comune de piata", a explicat Elena Tatomir. In ceea ce priveste cultivarea porumbului, suprafata va ramane in limitele de 2,5 - 3 milioane ha, acest lucru fiind influentat in mare masura de investitiile din industria de bioetanol.

De viitor: zahar, rapita si cullturi ecologice

Pe piata zaharului Romania ar putea face fata dupa integrare daca ar investi in acest sector, care are un randament destul de mare, se acorda subventii si, cel mai important, exista piata de desfacere.

Citeste si:

"Romania va reusi in acest an sa acopere cantitatea de 109.164 tone de zahar negociate cu UE din productia interna si chiar sa o depaseasca, daca va obtine o productie de 164.000 tone de zahar, adica o medie de 4,2-5 tone zahar/ha, de pe cele aproape 40.000 ha insamantate in acest an", a declarat Vasile Stancu, sef serviciu in MAPDR.

Cu toate acestea, dupa integrare producatorii romani de sfecla vor trebui sa indeplineasca cateva conditii pentru a face fata concurentei. In primul rand, productiile obtinute ar trebui sa fie asemanatoare celor din tarile vestice, iar o cantitate rezonabila ar fi in jur de opt tone de zahar la hectar, adica cel putin 50 de tone de sfecla/ha. De asemenea, cultivatorii romani trebuie sa cultive sfecla de zahar in zonele cu conditii climaterice favorabile pentru a produce la costuri minime, adica in Moldova, vestul si centrul tarii si cat mai aproape de o fabrica de procesare, datorita cheltuielilor ridicate de transport. Profitul net care se obtine din cultura de zahar este de 30%, in timp ce infiintarea unui ha de sfecla costa intre 42-45 milioane lei vechi.

De asemenea, trebuie mentionate produsele ecologice, care au poate cele mai mari sanse pe piata europeana, in primul rand pentru ca o mare suprafata de teren poate fi trecuta pentru cultura bio si, in al doilea rand, pentru ca europenii isi doresc din ce in ce mai mult produse sanatoase. In Romania, suprafata cultivata cu produse bio este de peste 70.000 de hectare, adica sub 1% din potentialul agricol al tarii. Potrivit studiilor, Romania ar putea produce in sistem ecologic in jur de 10-15% din suprafata agricola, mai ales ca statul roman acorda subventii pentru aceste produse, iar programul SAPARD ofera sprijin financiar pentru infiintarea culturilor ecologice.

O alta cultura de viitor, dupa integrare, este rapita. Suprafata cultivata cu rapita va creste la peste 500.000 ha, de la 100.000 ha in prezent, atat pentru asigurarea necesarului intern cat si ca materie prima pentru producerea a 60.000 tone de biodiesel/an, tinand cont ca odata cu intrarea in UE, Romania va trebui sa utilizeze 5% biocombustibili.

Pasarile si oile pot aduce profit sigur

In ceea ce priveste fermele zootehnice, sansele cele mai mari le au cele de crestere a pasarilor deoarece in acest sector au fost facute cele mai mari investitii, in ciuda faptului ca gripa aviara a dat o grea lovitura acestei industrii in 2005 si 2006. "Desi in sectorul zootehnic s-a reusit in ultimii ani stoparea declinului, sansele cele mai mari de supravietuire le au fermele de crestere a pasarilor si mai putin cele de crestere a vacilor de lapte sau a porcilor", a spus Petre Niculae, sef serviciu in MAPDR.

In conditiile in care vacile din fermele europene dau de doua ori mai mult lapte decat cele autohtone, circa 7.000-8.000 litri anual, costurile de producere a laptelui romanesc vor fi mult mai ridicate decat cele din UE. Nici porcul nu va fi profitabil, din lipsa investitiilor, in ciuda alocarii unor subventii considerabile acestui sector.

In schimb, reprezentantul MAPDR este de parere ca dublarea efectivelor de caprine si realizarea unor abatoare pentru procesarea carnii de oaie ar putea asigura crescatorilor romani sanse de supravietuire dupa integrare.

Cu toate acestea, micii fermierii au accesat programul Fermierul, lansat de MAPDR, pentru a obtine credite nu numai pentru infiintarea unor ferme vegetale sau de crestere a animalelor traditionale, ci si pentru infiintarea de ciupercarii, ferme de crestere a strutilor, melcilor, viermilor de matase sau in domeniul apiculturii si acvaculturii.