Nu este un scenariu apocaliptic. Clima se schimba pur si simplu, chiar daca acest fapt nu se observa zilnic. Unele afaceri nu vor mai fi insa la fel peste 20 de ani, la fel cum azi nu mai este ca acum trei decenii. Iar oamenii de afaceri cu business-uri in domenii afectate de schimbarile climaterice vor trebui sa se adapteze. Altfel vor disparea de pe piata
La toate acestea se adauga faptul ca multe dintre resursele actuale ale omenirii se consuma intr-un ritm mai accelerat decat ritmul regenerarii, acesta problema fiind intalnita in unele zone puternic industrializate chiar si in privinta banalei ape de baut. Unele companii s-au adaptat rapid la noile conditii si prospera impreuna cu afacerile care s-au bazat intotdeuna pe probabilitatea producerii unei calamitati naturale, precum asigurarile. Altele, precum companiile petroliere, profita de conjunctura si raporteaza profituri trimestriale de zeci de miliarde de dolari cum este cazul gigantilor petrolieri Exxon si Shell.
Dar exista o latura nevazuta in planul general, latura afacerilor mai mici care au de suferit de pe urma evenimentelor climaterice neobisnuite. Fie ca este vorba de un agricultor care si-a vazut recolta distrusa de o grindina cat oul de gaina fie ca este vorba de un operator aeroportuar care isi vede paralizata activitatea, clima lasa urme tot mai pregnante in multe afaceri, urme care puse cap la cap nasc intrebari pe care fiecare om de afaceri ar trebui sa si le puna in momentul conceperii strategiei de lunga durata: cum va fi mediul si cum va arata afacerea mea in viitor?
Apele au luat peste un miliard de euro
Tara noastra a fost lovita in ultimii doi ani de cele mai mari inundatii din acest secol, unele zone fiind afectate de trei ori in acelasi an. Recolte compromise, drumuri si cai ferate distruse, scaderea productiei interne, toate au avut un efect negativ resimtit de fiecare locuitor al tarii.
Unele afacerile au fost afectate semnificativ de calamitatile naturale iesite din comun din ultima vreme. CFR Calatori spre exemplu a traansportat in 2005 cu aproximativ 10% mai putini calatori din cauza vremii proaste. Aceasta din urma si-a lasat o amprenta puternica si asupra gradului de ocupare al hotelurilor de pe litoral, numarul turistilor fiind considerabil mai mic. In total inundatiile au provocat in ultimii doi ani pagube de peste un miliard de dolari potrivit aprecierilor guvernamentale. Cele mai mari dintre acestea s-au inregistrat in agricultura, unde productia generala pe tara a fost mai mica iar micile afaceri, de la sere pana la ferme agricole au trebuit sa acopere pagubele provocate de clima tot mai schimbatoare.
Spre exemplu, grindina, ploile extrem de abundente si furtunile au cauzat viticulturii pierderi la nivel national de peste 50 % din potentialul culturii, potrivit datelor Patronatului National al Viei si Vinului. La nivel national au fost afectati atat micii producatori care detin insumat aproximativ 70% din suprafata cultivata, cat si jucatorii importanti din piata vinului.Vrancea - cel mai mare judet viticol din tara - a fost calamitat integral, productia putand atinge maximum 20-30% din potential, iar Murfatlarul (afectat 40% din suprafata, respectiv 20% din productie) nu a mai cunoscut astfel de fenomene naturale de circa 15 ani, grindina fiind principala forma de atac.
Situatia din agriculura, transporturi si toate celelalte ramuri industriale care depind de aceste doua sectoare economice a dus in final la majorarea inflatiei si la o micsorare a cresterii economice in 2005 cu aproximativ 0,4 procente. De asemenea, au fost majorate cheltuielile guvernamentale, fiind astfel afectat si deficitul bugetar.
Administratia nu a trebuit insa sa acopere singura pagubele, Uniunea Europeana (UE) si alte foruri internationale oferind fonduri pentru reconstructie. Dupa 1 septembrie vor sosi fondurile oferite de forul european din Fondul Solidaritatea pentru reconstructia de dupa inundatii, fonduri care se ridica la 61 milioane de euro. In afara de aceast ajutor, UE a mai alocat Romaniei, tot din Fondul Solidaritatea, sapte milioane de euro, suma care va fi impartita de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, si respectiv sase milioane de euro, aflati la dispozitia Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Catastrofe multe, asigurati putini
Probabilitatea producerii unei calamitati determina asigurarea bunurilor care pot fi afectate. Astfel, societatile de asigurari ar trebui sa prospere, fiind unele din afacerile care pot profita de noul cadru general. Insa evenimentele meteorologice iesite din comun si de o intensitate majora precum si inexistenta unei mentalitati a romanilor in ceea ce priveste asigurarea bunurilor, in special a locuintelor, face ca acest segment in special sa nu reprezinte sursa de baza pentru veniturile unei companii de asigurari. In plus, foarte multe dintre locuintele din mediul rural reprezinta tinte sigure pentru stihiile naturii si nu intrunesc deci conditiile minime de asigurare.
Chiar daca in ultima perioada s-a observat o imbunatatire usoara a mentalitatii legate de asigurarea locuintelor, gradul de asigurare este inca unul redus, dupa cum remarca si reprezentantii industriei. In ceea ce priveste situatia actuala a segmentului asigurarilor de locuinte, estimarile noastre indica un grad de cuprindere in asigurare la nivelul intregii piete de sub 10%. Aceasta inseamna ca, din totalul celor aproximativ opt milioane de locuinte aflate in proprietate private, mai putin de o zecime sunt asigurate, a precizat pentru Wall-Street directorul de comunicare al Allianz Tiriac, Marius Onofrei.
Desi vad ce poate face natura cu locuintele lor, cetatenii continua sa astepte sprijin de la stat. De asemenea, nivelul de trai scazut dar si mentalitatea de a astepta donatiile unor persoane cu dare de mana influenteaza negativ afacerile asiguratorilor. In opinia mea, atat nivelul de trai scazut, cat si orientarea putinelor resurse finaciare de care dispun catre alte obiective/scopuri vitale, si nu in ultimul rand, instaurarea mentalitatii privind 'obligativitatea' ajutorului financiar din partea statului sau primirea de fonduri de la organizatii interne sau internationale in caz de calamitate, mentin in continuare un trend greu ascendent, ne-a explicat fenomenul Razvan Popescu, sef serviciu Asigurari Generale - Generali Asigurari.
Dupa cum mai precizeaza si reprezentantul Allianz Romania, mediul urban reprezinta baza asigurarilor de locuinte, acesta fiind si o afacere mai buna datorita riscului relativ redus de afectare pe scara larga a locuintelor asigurate.Cererea venita din partea acestora inregistreaza, in ultimii doi-trei ani, o crestere continua, cu o rata anuala de 50-60 de procente a mai afirmat Mariu Onofrei.
Statul mareste veniturile asiguratorilor
Pentru a preveni pe viitor gaurile din buget provocate de calamitatile naturale, statul a elaborat un proiect privind obligativitatea asigurarii locuintelor, proiect care va fi adoptat sub forma unei ordonante de urgenta, urmand sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2007.
Initiativa Guvernului va duce inevitabil la sporirea veniturilor jucatorilor din piata autohtona de asigurari, dar in forma actuala de proiect sunt excluse in continuare de la asigurare locuintele aflate in zone inundabile sau cele care prezinta un risc inalt de prabusire in eventualitatea unui cutremur. Avand in vedere problema schimbarilor climatice, precum si nivelul expunerii la cutremur existent in Romania, obligativitatea asigurarii locuintelor ar putea reprezenta o solutie pentru locuintele neasigurabile in mod normal sau care nu depasesc standardul minim impus de majoritatea societatilor de asigurari (pentru asigurarile facultative), a mai declarat pentru Wall Street reprezentantul Generali Asigurari.
Pentru ca acest proiect sa fie functional trebuie indeplinite doua conditii in opinia lui Mariu Onofrei. In primul rand sa se realizeze un grad de cuprindere cat mai aproape de 100% (in nici un caz sub 80-85%) si sa existe un studiu cat mai detaliat al expunerii locuintelor de pe intreg teritoriul tarii la riscurile catastrofice (cutremur, inundatii, alunecari de teren). Intocmirea acestui studiu este foarte importanta deoarece pe baza lui se va stabili un raport riscuri corect riscuri asigurate/costurile ale politei.
In plus, studiul va fi prezentat si asiguratorilor internationali caci primele platite de populatie nu pot acoperi intreaga valoare a despagubirilor in cazul producerii unor calamitati la nivel national. Astfel, asiguratorii locali vor trebui sa se asigure la randul lor, sumele fiind mai mari in urma uraganului Katrina din 2005 sau a inundatiilor din Europa Centrala, care au provocat pagube de miliarde de euro asiguratorilor internationali, acestia marind in consecinta prima de reasigurare. Obligativitatea asigurarii de locuinte va duce la cresterea veniturilor companiilor din domeniu, iar daca clima nu va mai fi la fel schimbatoare vor creste si profiturile.
In ceea ce ii priveste pe cei care au asigurare in acest moment, aproape toti au ales pachetul maxim, care include riscurile de baza (incendiu, explozie, traznet, caderea aparatelor de zbor), precum si inundatiile, alunecarile de teren, grindina sau furturile. Iar la nivelul actual de contractare a asigurarilor, primele subscrise sunt considerabile, Allianz Tiriac inregistrand spre exemplu in primul semestru din 2006 un nivel de 4,3 milioane de euro (atat pentru locuinte, cat si pentru bunuri).
Plaja pe ciment sau torent sub prispa?
Sectorul turistic a fost unul din cele mai afectate domenii in urma calamitatilor naturale produse in ultimii doi ani in tara noastra. Insa nu doar numarul turistilor scade ci si sumele investite in construirea hetelurilor sau pensiunilor turistice, dupa cum remarca citat de Rompres Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara si expertiza patrimoniala la Universitatea Francofona Internationala-Bruxelles, presedinte al Asociatiei Romane pentru Patrimoniu.
"Facem caz, cu o staruinta stupida, de pierderea pariului cu turismul de Litoral, vehiculand stiri despre preturi scazute si servicii incomparabil superioare in Grecia, Bulgaria si Anatolia, fata de ceea ce se constata aici, dar nu bagam de seama ca, in acelasi timp, plajele noastre se injumatatesc, falezele se surpa si Marea Neagra se umple de o vegetatie desgustatoare si de ramasite de meduze si pesti, avertizand ca maine nu vom mai avea, practic, termen local de comparatie a afirmat Silvestri.
Investitiile imobiliare s-ar putea deci sa fie evaluate in viitor si de posibilitatea producerii unor evenimente climaterice neprevazute. Acest factor nu conteaza foarte mult in acest moment cand vine vorba de cantarirea argmentelor pro/contra efectuarii unei investitii imobiliare, compania de consultanta imobiliara DTZ Echinox precizand pentru Wall-Street ca expertii companiei nu au intalnit pana acum astfel de situatii.
Insa acest factor este luat in calcul mai ales in ceea ce priveste investitiile in pensiuni turistice montane, o eventuala viitura reprezentand un factor care ar aduce pierderi uriase, chiar in eventualitatea neproducerii ei fiind posibila scaderea numarului de turisti daca pensiunea este pe malul unui rau care se poate umfla peste noapte. Nimeni nu mai cumpara acum teren pentru casa de vacanta fara a se uita de zece ori in jur cu o anumita frica creata de imaginile dezastrelor provocate, la munte, de torenti formati din senin, in urma cate unei ruperi de nori", a mai spus Artur Silvestri.
Gigantii profitori
Unele dintre afacerile care au prosperat cel mai mult de pe urma evenimentelor meteorologice sunt cele cu activitati in sectorul petrolier. Spre exemplu, uraganul Katrina a provocat pierderi estimate la peste 200 de miliarde de dolari, fiind afectati inclusiv marii jucatori din industria petroliera mondiala in urma opririi temporare a capacitatilor de extractie si rafinare. Insa cererea mare de titei raportata la o oferta scazuta a dus la cresterea cotatiilor si implicit la profituri record pentru gigantii industriei.
Exxon Mobil Corp., cel mai important jucator de profil, a raportat in 2005 nu mai putin de 36,13 de miliarde de dolari profit, acesta fiind cel mai mare profit inregistrat vreodata de o companie. De asemenea, Royal Dutch Shell a inregistrat cel mai mare profit anual al unei companii britanice, raportand 18,94 miliarde de dolari. Cotatiile barilul de titei au crescut si in urma majorarii crererii la nivel mondial precum si a conflictului armat din Irak, dar clima si-a aratat dinou influenta si in acest sector.
Barilul de titei mai scump s-a resimtit in final in buzunarul consumatorilor, companiile petroliere din Romania inregistrand de asemenea vanzari record. Spre exemplu, Rompetrol a raportat 164 milioane de dolari profit operational in 2005, in crestere cu 62% comparativ cu 2004, si o cifra de afaceri record de 2,34 miliarde de dolari, de asemenea in cresterea 45 de procente fata de anul precedent.
Cu toate acestea, evenimentele meteorologice au provocat si pierderi, Petrom precizand ca productia sa de titei a fost de 37 milioane barili, in scadere cu 5,8% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Declinul natural si reducerea activitatilor de foraj din 2004 pana la inceputul lui 2006, impreuna cu rezultatele sub asteptari ale sondelor noi, restrictiile pietei si impactul conditiilor meteo au reprezentat principalele motive ale declinului productiei in comparatie cu volumul din prima jumatate a anului 2005.
Apa e pe terminate
Robinetii de apa rece respectiv calda pozitionati unul fata de celalalt in colturile opuse ale chiuvetei, care pot fi intalniti in unele tari occidentale exista deoarece se incearca reducerea consumului de apa. Oricat ar parea de ciudat, apa se consuma mai repede decat 'se produce', existand zone pe glob unde apa ar putea fi in curand importata.
In cadrul raportului intitulat "Tarile bogate sunt sarace din punctul de vedere al rezervelor de apa", intocmit de organizatia ecologista Fondul Mondial pentru Natura (WWF) si citat de NewsIn, se ridica problema modificarilor climatice, a episoadelor de seceta si a disparitiei zonelor de umiditate. Criza este agravata de poluare si de proasta administrare a resurselor.
Astfel, in orasele lumii "cele mai insetate", cum sunt Houston (SUA) si Sydney (Australia), nivelul de consum a apei este mult mai ridicat decat ritmul de refacere a rezervelor. La Londra, scurgerile cauzate de o retea de distributie prea veche se ridica la nivelul unei cantitati de apa care poate umple 300 de bazine olimpice zilnic iar in tarile mediteraneene, turismul de masa pune in pericol resursele.
In Franta, afirma responsabilul pentru Ape Dulci al WWF Franta, al treilea episod de seceta din ultimii patru ani demonstreaza clar ca administrarea resurselor de apa nu este facuta corespunzator. "Este indispensabil sa punem bazele unei politici bazate pe obiective si mijloace coerente, pentru pastrarea mediilor acvatice si a resurselor de apa", afirma acesta.
Jamie Pittock, director al programului global Ape Dulci al WWF, afirma ca majoritatea tarilor in dezvoltare au fost "seduse de marile proiecte de infrastructura, fara sa existe o evaluare reala nici a nevoilor si nici a costurilor asociate acestor proiecte". Astfel, in tari ca Brazilia sau China, mai multe proiecte pentru baraje trezesc nelinisti, iar in India, agricultura este amenintata de exploatarea excesiva a resurselor de apa.
Organizatia WWF recomnanda ca sistemele de infrastructura invechite sa fie reparate, sa se reduca nivelul de contaminare a apei si sa fie schimbate modalitatile folosite pentru irigatii. "Bunastarea materiala si multiplicarea infrastructurii nu protejeaza de saracie sau de poluare si nu constituie inlocuitori eficienti pentru lipsa protectiei cursurilor de apa si a zonelor umede si nici pentru restaurarea campiilor inundabile", a mai precizat Pittock.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
