Pe plan economic, printre cele mai importante obiective ale Guvernului tehnocrat se afla renegocierea MTO, readucerea in tara a romanilor plecati la munca in diaspora, investitiile in infrastructura, infiintarea unui fond national de investitii si gestionarea integrata a companiilor de stat.

Renegocierea MTO

Relaxarea fiscala din timpul mandatului Victor Ponta este asteptata sa afecteze balanta veniturilor si cheltuielilor bugetare. Mai mult decat atat, noul Guvern va avea de infruntat in 2016 o presiune suplimentara asupra bugetului, specifica unui an electoral. In aceste conditii, Dacian Ciolos va incerca sa mareasca tinta de deficit, obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO - Medium-Term budgetary Objective) urmand a fi renegociat.

"Probabil noul Guvern va incerca sa tina deficitul nominal sub 3%, pentru ca nu avem nicio sansa sa il aducem la MTO, dar sa nu intram macar in procedura de deficit excesiv. Probabil ca se va negocia o deviatie temporara de la MTO, dar sa aducem deficitul structural de la peste 3% la sub 1% este imposibil", a declarat Ionut Dumitru.

Economistul estimeaza ca dupa deciziile fiscale de pana acum vom avea in 2016 un deficit nominal de 3,3-3,4%, ceea ce inseamna ca in contextul unui exces de cerere deficitul structural ar putea ajunge chiar la 3,5%.

Dumitru a calculat ca toate masurile discretionale luate pentru 2016 vor avea un impact bugetar de 23 miliarde lei, iar daca am vrea sa respectam compactul fiscal asumat de Romania ar trebui sa taiem 20 miliarde lei. Acest lucru nu este posibil fara reduceri drastice de cheltuieli si investitii, dar si cresteri de taxe.

Ionut Dumitru a remarcat faptul ca alte tari care au semnat compactul fiscal au negociat mai bine. De exemplu, Ungaria a obtinut derogari de la tinta de deficit structural de 1% pana la adoptarea euro. Romania, in schimb, si-a asumat tinta de 1%.

MTO reprezinta mai multe reguli de prudentialitate, care vizeaza datoria publica si deficitul, pe care statele membre UE trebuie sa le respecte pentru a evita situatii neprevazute. Acesta impune tarilor regula deficitului bugetar de sub 3% din PIB, un deficit structural de 0,5% din PIB pentru tarile cu datorii mai mari de 60% din PIB si de 1% din PIB pentru tarile cu datorii mai mici decat 60% din PIB, asa cum este cazul Romaniei. Tintele sunt fixate intr-un calendar MTO pe care fiecare tara si-l stabileste singura.

O singura structura pentru administrarea companiilor de stat

In programul de guvernare este mentionata “gestionarea integrata a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative”. Infiintarea unei asemenea institutii ar trebui teoretic sa duca la eficientizarea activitatii companiilor de stat, una dintre marile probleme ale ultimilor ani, CFR, Posta Romana, Tarom si CE Oltenia fiind capete de lista la acest capitol.

Implementarea principiilor de guvernanta corporativa in societatile controlate este un alt obiectiv important al Guvernului, mai ales in contextul recentelor dispute si interventii ale politicului asupra managementului unor companii precum Electrica.

#GuvernulTAU. Scapa Electrica de jocurile politice?

#GuvernulTAU. Scapa Electrica de jocurile politice?

Readucerea in tara a romanilor plecati la munca in strainatate

Guvernul Ciolos isi propune sa lanseze o dezbatere publica in vederea formularii unui pachet de politici pentru cresterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de munca corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare si stimulare a atragerii si reintegrarii romanilor din diaspora.

Citeste si:

Exodul din ultimii ani a urcat cifra romanilor care traiesc in afara tarii la peste 3 milioane de persoane si a inceput chiar sa genereze probleme pe plan intern la capitolul forta de munca specializata. Diaspora a reintrat in agenda politica dupa alegerile prezidentiale de anul trecut, dar si datorita celor 26,7 miliarde euro trimisi in tara de la startul crizei (2009 – 2014), in conditiile in care investitiile straine au scazut in acest interval de timp (14,7 miliarde euro).

Deblocarea fondurilor structurale si a investitiilor in infrastructura

Lipsa investitiilor in infrastructura a fost marele esec al fostului Guvern Ponta, fapt subliniat de economistii si analistii financiari care au cerut progrese semnificative la acest capitol.

#GuvernulTau - Dati start la investitii si atentie la pomenile fiscale

#GuvernulTau - Dati start la investitii si atentie la pomenile fiscale

In programul de guvernare se regaseste un punct referitor la acest aspect, ce-i drept insa destul de generic.

“(n.red. Guvernul isi va concentra activitatea pe) Deblocarea si finantarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructura de transport, reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de irigatii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate si realizarea interconectarii cu retele europene”, se mentioneaza in program.

Eternul obiectiv al oricarui guvern: Fondul National de Investitii

In incercarea de a genera resurse pentru proiectele mai sus mentionate, Guvernul Ciolos isi propune, printre altele, crearea unui fond national de investitii.

Ideea nu reprezinta o premiera, ea fiind vehiculata sub diferite forme de mai multe ori in ultimii 10 ani. Mircea Geoana declara anul trecut ca Romania va lansa un fond de private equity, cu bani atrasi de la investitori, obiectivul final urmand sa fie finantarea proiectelor majore de infrastructura. De asemenea, in 2010, premierul Emil Boc anunta infiintarea unui fond national de investitii care sa controleze pachetele de actiuni minoritare din companiile de stat, asta dupa ce Romania a avut un Fond National de Dezvoltare inca din 2006, al carui obiectiv a fost finantarea proiectelor de investitii in infrastructura.

Romania lanseaza in 2015 fondul de private equity Romania-Moldova

Romania lanseaza in 2015 fondul de private equity Romania-Moldova

Alte surse de finantare vizate de Cabinetul Ciolos sunt reprezentate de investitiile straine directe dar si de finantarea prin intermediul pietei de capital, a carei dezvoltare va reprezenta o prioritate pentru noul Guvern, se mentioneaza in program.

Investitiile straine directe au scazut cu 10% in 2014, pana la un total de 2,4 mld. euro, in vreme ce de pe Bursa de Valori Bucuresti statul a strans circa 4 mld. lei in ultimii doi ani, prin vanzarea unor pachete de actiuni pe care le detinea la Nuclearelectrica, Romgaz si Electrica.

Sursa foto: Mediafax