"Astazi vom inmana documentatia companiei Gold Corporation, documentatie care are rolul de a scoate la iveala anumite puncte care pot fi sensibile in acest proiect, de aceea trebuie trimise toate informatiile", a explicat Korodi.

Potrivit secretarului de stat din MMGA, documentele rezultate din dezbaterea publica au 678 de pagini si contin 5.610 intrebari. Printre cele mai importante probleme ridicate de societatea civila se numara cele legate de biodiversitate, de faptul ca studiul de impact nu este facut de specialisti sau de modul de depozitare a deseurilor. De asemenea, romanii mai sunt nemultumiti de tehnologia utilizata, de faptul ca localnicii trebuie stramutati si de garantiile financiare.

Secretarul de stat Korodi a precizat ca nu poate aprecia in cat timp compania va raspunde la toate intrebarile transmise atat in forma scrisa cat si audio. Dupa ce se vor primi raspunsurile, Comisia de Analiza Tehnica, formata din reprezentanti ai Ministerelor Mediului, Administratiei si Internelor, Economiei si Comertului, Agriculturii, Integrarii, Transporturilor, Sanatatii si Culturii, va analiza si va da un raspuns daca proiectul va merge sau nu mai departe, informeaza NewsIn.

Dezbaterile publice au avut loc in perioada 24 iulie-25 august 2006, in 14 orase din Romania si in doua din Ungaria. Cetatenii au putut consulta raportul la studul de evaluare a impactului asupra mediului pe pagina de internet a MMGA, a firmei Gold Corporation, a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, cat si la Primaria Capitalei, la Biblioteca Nationala si la cea Universitara.

Observatiile si comentariile au fost primite in scris pana in 25 august 2006, iar datele au fost centralizate intr-un formula pentru consemnarea observatiilor publicului. Odata cu transmiterea formularului, MMGA solicita companiei Gold Corporation completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului cu o anexa care va contine solutii de rezolvare a problemelor semnalate.

Citeste si:

Rosia Montana Gold Corporation este compania canadiana care a propus statului roman un proiect de exploatare miniera a zonei aurifere prin folosire de cianuri, in stravechea localitate din Muntii Apuseni.

Un grup de organizatii neguvernamentale cerea, in vara, Guvernului si Ministerului Mediului sa nu dea acordul de mediu necesar pentru demararea proiectului Gabriel Resources de la Rosia Montana, acuzand corporatia canadiana ca transforma dezbaterea publica de pe aceasta tema intr-un "scandal generalizat".

Grupul, alcatuit din Centrul de Resurse Juridice (CRJ), TERRA Mileniul II, Clubul Ecologic Unesco Pro Natura, Asociatia Otus pentru Protectia Mediului, Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta si Fundatia pentru o Societate Deschisa, aprecia, in august 2006, ca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) "fraudeaza" dezbaterea publica prin aducerea de autocare cu persoane", care sa spuna cat de mult "isi doresc proiectul de distrugere a Rosiei Montane".

Concluzia reprezentantilor fundatiilor implicate in demersul de stopare a proiectului Gabriel Resources era ca statul roman nu va avea beneficii din acest proiect, ci dimpotriva. Mai mult, societatea civila amintea nu doar pierderile financiare, ci si pe cele culturale. Ar disparea vestigii arheologice de valoare inestimabila si elemente de patrimoniu cultural si istoric.

Cele mai mari pagube ar fi produse in cazul unui accident la iazul de decantare, prin revarsarea apelor incarcate cu substante toxice. Posibilitatea nefasta de producere a unor ploi acide si a poluarii intregii zone nu a fost exclusa de reprezentantii ONG-urilor.