"Guvernul trebuie sa hotarasca ce se intampla cu acel coeficient 1 din grila (in functie de care se calculeaza toate salariile n.r.), intrucat toata aceasta estimare a impactului bugetar este ipotetica fara a avea aceasta variabila", au precizat sursele ministeriale.

"Totodata, trebuie stabilit cat vor reprezenta sporurile in cheltuielile salariale in urmatorii ani. Salariile pot creste cu maximum 30% in urmatorii cinci ani si ar trebui redusi din nou coeficientii daca se decide cresterea salariului minim", au mai spus reprezentantii Finantelor, citati de NewsIn.

In variantele de grila discutate pana in prezent de Executiv cu sindicatele, coeficientului 1 ii era atribuita valoarea salariului minim pe economie, de 600 de lei in prezent, insa a fost luata in calcul si posibilitatea stabilirii unei valori fixe, pentru a elimina riscul ca, la orice crestere a salariului minim, sa se ajunga la cheltuieli bugetare de personal nesustenabile.

Reprezentantii Ministerului Finantelor Publice spun ca premierul ar putea cere ministerelor, in sedinta de Guvern, sa reduca din nou coeficientii functiilor din grila unitara de salarizare, astfel incat "salariile sa poata creste cu circa 20%, in conditiile in care se va decide ca salariul minim sa fie luat drept reper".
"Aceasta majorare poate duce la cresterea tuturor salariilor, in cazul cresterii salariului minim in urmatorii ani", au explicat reprezentantii MFP.

Sindicatele au negociat anul trecut cu cabinetul Tariceanu o crestere treptata a salariului minim pe economie, cu cel putin o suta de lei pe an, urmand sa ajunga la 730 lei in 2010, 860 lei in 2011, la 1.030 lei in 2012, 1.190 lei in 2013 si 1.325 lei in 2014, an in care ar reprezenta 50% din salariul mediu. Astfel, potrivit protocolului semnat in vara anului trecut semnat de Executiv si confederatiile sindicale, salariul minim ar urma sa fie de peste doua ori mai mare in 2014 decat in prezent.

Evaluarea impactului bugetar al legii unitare de salarizare se va face in functie de mai multi parametri, intre care ponderea cheltuililor cu salariile din sistemul bugetar in PIB in urmatorii ani, valoarea coeficientului 1 si ponderea sporurilor in salarii.

Ministerul Muncii a diminuat in urma cu doua saptamani coeficientii reper din grila salarizarii unice cu 40%, pentru ca majorarea salariilor din sectorul bugetar sa poata fi sustenabila.

Reprezentanti ai Ministerului Muncii au declarat ca o alta varianta ce ar putea fi avuta in vedere de Guvern ar fi diminuarea numarului de bugetari in urmatorii cinci ani, pentru a se putea incadra in majorarile salariale propuse de minister pentru Legea unitara.

"Noi am propus ca salariile debutantilor sa poata creste cu 25-30% iar salariile din varful ierarhiei sa creasca cu 2-3%. Daca nu sunt bani pentru aceste majorari, s-ar putea recurge la ce s-a anuntat saptamana trecuta, sa se reduca din numarul angajatilor din sistemul bugetar", au mai spus sursele mentionate.

Surse guvernamentale declarau in 3 iulie, ca numarul angajatilor din sectorul bugetar trebuie sa scada cu circa 200.000 in urmatorii trei ani, pentru ca majorarea salariilor pe Legea unica sa fie sustenabila si pentru ca ponderea cheltuielilor salariale in PIB sa scada la 6,7%, de la peste 8% in 2008.

Astfel, numarul bugetarilor trebuie redus treptat cu cate 60.000-70.000 de persoane in fiecare an, insa in cazul in care nu se vor face disponibilizari in 2009, vor trebui gasite solutii pentru a reduce numarul angajatilor din sectorul bugetar cu circa 200.000 in doar doi ani, respectiv 2010 si 2011, potrivit surselor mentionate.

Memorandumul tehnic din cadrul acordului cu Fondul Monetar International (FMI) prevede scaderea ponderii cheltuielilor cu salariile in bugetul de stat de la 8,6% din produsul intern brut (PIB) in 2008 pana la 7,8% din PIB in acest an, 7,2% in 2010 si 6,7% din PIB in 2011.