Cezar Mereuta arata ca stabilirea nivelului de numai –6,2 % a cresterii negative a PIB se datoreaza in principal sectorului de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor, care a constituit singurul punct tare din perspectiva dinamica a industriei prelucratoare romanesti in perioada analizata.

Tendinta relativ pozitiva a fost sustinuta de cinci sectoare, din care se remarca fabricarea altor mijloace de transport si prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobile, fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite, specializari cunoscute ale industriei romanesti.

“In conditii reale, pentru a atinge prognoza anuala de – 4 %, cu sanse de imbunatatire in functie de conditiile climatice si de evolutia favorabila neprevazuta a unor sectoare, una din cele mai importante tinte strategice este cresterea valorilor indicilor anuali ai productiei pana la 80 % pentru 5 sectoare critice ale industriei prelucratoare: fabricarea hartiei si a produselor din hartie, fabricarea substantelor si a produselor chimice, fabricarea produselor textile, tabacirea si finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei, prepararea si vopsirea blanurilor, fabricarea articolelor de imbracaminte, pana la 75 % pentru sectorul fabricarea altor produse din minerale nemetalice si pana la 65 % pentru industria metalurgica “, spune Cezar Mereuta.

Cea mai dezavantajoasa situatie o au sectoarele fabricarii altor produse din minerale nemetalice, care are o valoare foarte redusa a indicelui cumulat, de 66,7 %, practic egala cu cea din ianuarie 2009. Explicatia consta evident in reducerea brutala a activitatii in constructii, potrivit lui Cezar Mereuta.

Industria metalurgica are cea mai redusa valoare a indicelui cumulat din industria prelucratoare romaneasca, de 49,6 % in crestere nesemnificativa fata de ianuarie 2009.

Profesorul de economie arata ca, in ansamblu, aceste sapte sectoare s-au confruntat in primele trei luni ale anului 2009 cu o severa pierdere a pietei externe, inregistrand o scadere de 27,9 % fata de perioada similara a anului precedent, semnificativ mai mare decat cea de 19,4 % din exporturile pierdute pe ansamblul economiei. De retinut este faptul ca pierderea pietelor externe a afectat sectoare caracterizate ca mari exportatori romani, 24 – Industria metalurgica si 14 – Fabricarea articolelor de imbracaminte cu 48 % si respectiv 20,3 %.

Profesorul de economie propune pe latura formarii PIB opt masuri ce ar putea fi luate in urmatoarea perioada:

1. Organizarea unei discutii de catre Comisia de Prognoza si alti delegati ai Guvernului cu reprezentanti MITTAL Steel in Romania (pentru toate intreprinderile controlate ), ALRO Slatina si Oltchim Rm. Valcea pentru analiza pietelor, cunoasterea prognozelor anuale si aplicarea unor masuri de stimulare si de identificare a oportunitatilor pe piata interna in limitele reglementarilor Uniunii Europene.

2. O discutie similara organizata cu conducerea Automobile Dacia pentru a se obtine informatii referitoare la dinamica productiei pe anul 2009 fata de 2008 si evaluarea probabilitatii de mentinere a pozitiei de lider al tendintelor pozitive

3. O discutie cu conducerea intreprinderii FORD CRAIOVA pentru a se evalua impactul pornirii acestei capacitati de productie asupra productiei industriei prelucratoare in anul 2009.

4. Initierea de catre Institutul National de Statistica a unui sondaj statistic referitor la Topurile 10 (dupa cifra de afaceri) la nivel de agenti economici pe diviziuni CAEN Rev. 2 privind prognoza productiei industriale pe anul 2009 fata de anul 2008. Asimetria distributiilor productiilor intre agentii economic face ca opiniile Top 10 sa fie relevante la nivel sectorial.

5. Organizarea de catre Guvern a unei discutii de fond cu Federatiile Patronale din industria textila si incaltaminte, cu elaborarea unor masuri de sprijin efectiv a marketingului si de inasprire a controalelor calitatii produselor second-hand din partea Oficiului de Protectia Consumatorului.

6. Pe langa programele de constructie a autostrazilor, dezvoltarea unor actiuni concrete de reparare a drumurilor judetene, a podurilor metalice, in vederea dezvoltarii prioritare a turismului rural

7.
Demararea programelor de constructie a surselor de energie regenerabila (microhidrocentrale si energie eoliana).

8. Incurajarea la nivel teritorial a constructiei de parcuri industriale.

O noua revizuire: Economia a scazut cu 7,5% in trimestrul II



Locul 10 in UE la scaderea economica din primul trimestru

Locul 10 in UE la scaderea economica din primul trimestru