Deviza marilor companii ale lumii este de a gandi global, dar si de a tine cont de specificul fiecarei zone. „Pornind de la aceasta idee, am incercat sa aflam care sunt caracteristicile romanilor si cum pot acestea influenta mediul nostru de afaceri. Astfel, in urma studiului au rezultat idei extrem de interesante, care arunca o lumina noua asupra evolutiei mediului de afaceri din Romania“, declara Adina Luca, consultant Interact si coordonator al acestui studiu.
Principalele concluzii ale studiului se refera la modul in care valorile si comportamentul romanilor se reflecta asupra practicilor organizationale si manageriale, structurilor organizationale, leadership-ului, marketingului si practicilor in managementul resurselor umane. Mai mult, studiul ofera si o perceptie clara asupra implicatiilor care vor exista odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Cercetarea aceasta a fost efectuata folosind „Perspectiva dimensiunilor culturale“, dupa metoda lui Geert Hofstede, si a folosit ca instrument de lucru „Value Survey Module“, dezvoltat de Institute of Research for Intercultural Communication. „Acest stu-diu este un excelent instrument pentru companiile internationale, pentru a intelege si valorifica specificul romanesc. A fost o reala provocare pentru noi si reprezinta un prim pas pentru Gallup Organization Romania in dezvoltarea serviciilor de consultanta manageriala“, spune Matei Balaita, Business Development Manager al The Gallup Organization Romania.

Cinci dimensiuni culturale

In anii ’60-’70, profesorul Geert Hofstede de la Universitatea din Maastricht a realizat o cercetare asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din peste 40 de tari si a ajuns la concluzia ca fiecare natiune poate fi descrisa din perspectiva locului pe care il ocupa fata de cinci situatii. In primul rand, s-a analizat modul de perceptie al inegalitatii sociale, al puterii si al autoritatii si modul de relationare cu autoritatea. Apoi s-a avut in vedere modul de relationare intre indivizi si grupuri si fata de implicatiile sociale si emotionale ale faptului de a fi nascut de sex masculin sau feminin. Ultimele doua analize au privit modalitatile de a face fata incertitudinilor si situatiilor ambigue, controlul agresiunii si exprimarea emotiilor, precum si orientarea catre viitor, totul pe o scara de la 0 la 100.
Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii din organizatii isi vor insusi „practicile“ pe care le indica organizatia, locale sau straine, dar isi vor pastra „valorile“, adica principiile culturii din care provin si care ii caracterizeaza. Valorile se exprima prin comportamentul adoptat, de la modul in care se interactioneaza cu superiorul direct pana la dorinta sau lipsa dorintei de a face acum actiuni care asigura un rezultat pe termen lung.

Pentru antreprenorii straini

Dincolo de datele statistice, studiul realizat de Interact impreuna cu The Gallup Organization ofera si cateva sfaturi pentru cei implicati in antreprenoriat. Astfel, se arata ca societatea romaneasca are inclinatii minime spre planificarea strategica, din cauza nivelului de anxietate si a tendintei spre actiuni operationale si rapide, cu feedback instantaneu. Angajatii vor lasa planificarea in sarcina „specialistilor“ sau a consultantilor si vor intelege cu dificultate care sunt informatiile relevante pentru anticiparea viitorului.

Un alt aspect interesant este relevat de inovatie, in sensul implementarii ideilor creative ale altora. „Inovatia nu este cea mai buna strategie“, se arata in studiu. Specialistii sustin ca aceasta stare de fapt va afecta mai ales firmele americane, care si-au construit strategia internationala pe procese inovative. „Puteti obtine foarte multe idei originale si creative de la echipa romaneasca, dar va fi mai dificil sa implementati aceste idei. Unii romani considera ca este stresant sa fie pusi in situatia de a inova si de a-si asuma responsabilitatea pentru aceasta, in special datorita nivelului ridicat de evitare a incertitudinii, dar si datorita comportamentului de distantare fata de putere. Singurele inovatii care vor fi cu adevarat implementate sunt acelea generate si comunicate de sus in jos“, concluzioneaza cercetarea in cauza.

Romania in Uniunea Europeana

Diferenta dintre societatea romaneasca si cea europeana ce ii ingrijoreaza cel mai mult pe specialistii care au realizat acest studiu este ilustrata de complexul autoritatii si tendinta de duplicitate si disociere intre afirmatii si actiuni.

„Ca natie, am avut multi ani de practicare a acestui comportament duplicitar, prin care promiteam multe si realizam putin. Standardizarea impusa de Uniunea Europeana va fi un bun castigat si apreciat ulterior. Certificarile, standardele de calitate, regulile si procedurile, desi vor fi refuzate initial, vor fi ulterior asimilate cu devotiune. Din nefericire, existenta regulilor nu va asigura si implementarea lor. Depinde, de asemenea, a cui opinie conteaza in cadrul comunitatii. Francezilor le va fi dificil sa faca fata duplicitatii si ne vor acuza de rea-vointa ca nu ne supunem regulilor, iar britanicii si germanii vor obosi repede de atata inconsistenta. Grecii si bulgarii vor fi buni colegi, dar nu si cei mai buni parteneri de munca.

Probabil ca modelul german al organizatiilor va functiona cu succes, mai ales in regiunea de vest, iar modelul britanic va ramane in ochii angajatilor drept cel mai potrivit si mai dorit. Modelul francez va castiga in organizatii de dimensiuni mari datorita structurii care minimalizeaza ambiguitatea si directia centralizata“, se mai arata in studiul despre valorile si comportamentul romanesc din perspectiva dimensiunilor culturale.