Astfel, pe ansamblul blocului comunitar, durata medie a somajului a fost de 11,9 luni, in perioada 2005-2008, pentru care exista cele mai recente date statistice, se mai arata in raportul "Ocuparea fortei de munca in Europa" pentru anul 2009.

Totusi, exista variatii intre diferite grupuri de muncitori. Persoanele in varsta raman in somaj o perioada relativ mai ridicata, de 14,7 luni fata de 12,2 luni pentru cei cu varste intre 24 si 54 ani sau de 10,3 luni pentru cei sub 24 de ani, la fel si persoanele necalificate (12,3 luni fata de 8,1 luni pentru somerii care au o calificare). In functie de sex, diferenta este foarte mica (12 luni pentru femei fata de 11,7 luni pentru barbati).

Tarile cu o durata medie foarte mare a somajului sunt Ungaria, cu 13,9 luni, Slovacia, cu 12,2 luni, si Germania, cu 12,1 luni. Inaintea Romaniei, cu o durata medie superioara a somajului se mai afla Grecia, cu 10,4 luni, Cehia, cu 10,2 luni, Bulgaria, cu 10,1 luni si Polonia, cu 9,9 luni, scrie NewsIn.

In schimb, cea mai scurta durata medie a somajului este in Malta, de 3,5 luni, urmata de Spania, 6,4 luni. Potrivit raportului, cu cat o persoana sta in somaj o perioada mai indelungata cu atat mai putine sanse are de a reveni pe piata muncii. Desi numarul somerilor pe termen lung a scazut incepand cu anii '90, problema ramane inca serioasa, tinand cont ca in ultimii ani, aproape 45% din perioadele de somaj au durat peste un an in UE, fata de numai 10% in SUA.

Rata somajului in UE s-a mentinut pe o tendinta crescatoare din primavara anului trecut, iar pana in septembrie 2009 ajunsese la 9,2%, in crestere cu 2,5 puncte procentuale fata de primavara 2008. Numarul total de someri a ajuns la 22,1 milioane persoane, dupa un avans cu 6,1 milioane persoane (mai mult de o treime) in acelasi interval.

In trimestrul II al acestui an, Romania avea o rata a somajului de peste 6%, in crestere fata de perioada similara din 2008, potrivit datelor Eurostat. Romania nu a prezentat inca date pentru trimestrul III, asemenea altor state membre UE.

Potrivit datelor biroului european de statistica, la finalul lunii septembrie, cea mai mare rata a somajului era inregistrata in Letonia, de aproape 20%, urmata de Spania, cu peste 19%. La polul opus se situa Olanda, cu o rata a somajului la finalul lui septembrie, mai mica de 4%.

Criza a anulat in cea mai mare parte cresterea numarului de slujbe obtinuta dupa 2000

Criza actuala si-a facut simtite efectele pe pietele fortei de munca din UE, anuland in cea mai mare parte cresterea numarului de locuri de munca obtinuta dupa 2000. Barbatii, tinerii, lucratorii cu nivel scazut de calificare si muncitorii cu contracte temporare au fost cel mai puternic afectati de scaderea ofertei de locuri de munca.

Astfel, numarul locurilor de munca in UE a scazut la jumatatea lui 2009 cu 4,3 milioane fata de aceeasi perioada din 2008, chiar daca efectul a fost oarecum amortizat prin reducerea timpului de lucru si prin alte metode, insa aceste masuri pe termen scurt, nu sunt suficiente pentru asigurarea unei iesiri cu succes din criza.

Diminuarea numarului de slujbe a avut loc in toate sectoarele, cu precadere in constructii si industrie. Toate statele membre, cu exceptia Luxemburgului, au inregistrat scaderi ale ratei ocuparii, cele mai semnificative avand loc in statele baltice, Irlanda si Spania.

Potrivit raportului, politicile de ocupare a fortei de munca ar trebui sa se concentreze pe pregatirea tranzitiei la o economie caracterizata prin emisii reduse de carbon.

"Acest raport arata cat de importanta este coordonarea raspunsului nostru pe termen scurt la criza cu reformele noastre structurale pe termen lung. Aceste reforme sunt esentiale pentru ca economia UE si pietele fortei de munca sa iasa din actualul declin bine pregatite pentru provocarile viitorului, in special pentru tranzitia la o economie caracterizata prin emisii reduse de carbon", a declarat comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si egalitatea de sanse, Vladimir Spidla.

Pietele europene ale locurilor de munca arata in ultimii ani un dinamism considerabil, avand in vedere ca, in fiecare an, aproximativ 22% dintre lucratorii europeni isi schimba locul de munca. Dinamismul nu se limiteaza la tari considerate in mod traditional flexibile, cum sunt Marea Britanie sau Danemarca, ci priveste toate tarile UE, desi cifrele variaza de la 14% dintre lucratori in Grecia si 16% in Suedia, pana la peste 25% in Marea Britanie, Finlanda, Spania si Danemarca.

"Politicile conforme cu principiile flexicuritatii menite sa sprijine tranzitiile lucratorilor catre obtinerea unui loc de munca reprezinta cheia reducerii somajului pe termen lung si a pastrarii capacitatii de obtinere a unui loc de munca", se mai arata in raport.

Schimbarile climatice si masurile politice referitoare la acestea vor avea un impact important asupra cererii viitoare de competente. Noile competente necesare in economia caracterizata prin emisii scazute de carbon vor favoriza, mai ales la inceput, lucratorii cu nivel inalt de calificare. Totusi, prin raspandirea pe piata a noilor tehnologii, lucratorii cu nivel scazut de calificare ar trebui sa fie capabili, la randul lor, sa ocupe noile locuri de munca - cu conditia sa beneficieze de o formare adecvata.