"Ne aflam la o rascruce. Stabilizarea initiala in statele afectate de criza trebuie sa fie mentinuta prin implementarea de reforme structurale care sa permita reluarea procesului de convergenta, evitand in acelasi timp vulnerabilitatile mai vechi. Dupa reusite preliminare, trebuie sa facem in continuare pasii care sa asigure succesul pe termen lung", considera oficialul, citat de NewsIn.

Totodata, el subliniaza ca pasii urmatori difera in functie de tara. "Unele state, inclusiv Letonia si Romania, mai au de parcurs o buna parte din aranjamentul financiar si trebuie sa fie interesate mai ales de implementarea cu succes a acestora si de evitarea oboselii, care sa le impiedice in aplicarea reformelor", spune Belka, intr-un discurs despre impactul crizei in noile membre UE.

Pe de alta parte, in cazul Poloniei si Ungariei, reprezentantul FMI spune ca "trebuie analizat daca sa continue programele sau sa incerce absolvirea".

"Vulnerabilitatile in statele central si est-europene s-au acumulat in timp, dar a fost nevoie de o combinatie neobisnuita de socuri externe si greseli de politici interne pentru a ajunge la o criza. Fluxurile masive de capital au adus vulnerabilitati macroeconomice si structurale in majoritatea noile membre UE. Acestea au fost mai pronuntate in statele cu regim de curs fix, care au avut la dispozitie mai putine instrumente de contracarare a efectelor negative", afirma el.

Marek Belka enumera, ca "greseli de politici interne", "atentia insuficienta acordata slabiciunilor din sectorul financiar local", "anii de raspunsuri fiscale inadecvate la problema intrarilor mari de capital" si "lipsa reformelor institutionale necesare pentru a sprijini convergenta spre statele dezvoltate din Europa".

"In 2008 si 2009, trei state membre UE - Ungaria, Letonia si Romania - s-a confruntat cu crize atat de severe ale balantei de plati incat au solicitat asistenta financiara externa. In fiecare caz, aceasta a fost oferita prin programe comune ale UE si FMI. Polonia, mai putin vulnerabila, a decis sa foloseasca o linie de credit pentru a asigura pietele de capital internationale ca are la dispozitie suficienta lichiditate", aminteste oficialul.

El a subliniat ca, dupa primele transe, evolutia fiecareia dintre tari a fost semnificativ diferita. "Daca in Ungaria si, in mare, in Romania tendinta a fost de stabilizare, cea mai dramatica evolutie a avut-o Letonia. Acolo, prima evaluare a fost intarziata cateva luni din cauza adancirii crizei economice si lipsei unor politici care sa sustina reformele necesare. In joc au fost credibilitatea programului si stabilitatea tarii", a completat Belka.