Cat de grava poate fi o criza a pensiilor?

Ca urmare, reformarea sistemelor publice de pensii, readucerea lor pe baze mai sustenabile si, in plus, stimularea sistemelor de pensii private trebuie sa fie prioritati imediate ale autoritatilor din toate statele comunitare.

„In timp ce efectele actualei crize sunt semnificative, ele vor parea minuscule prin comparatie cu impactul imbatranirii populatiei, care va fi de circa 10 ori mai mare si va lovi cu gravitati diferite statele europene. De aceea, reformarea sistemelor de pensii este o necesitate", arata raportul citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania.

Unele reforme au fost insa stopate sau chiar intoarse de pe traseu in unele state membre UE, dar aceste decizii vor avea efecte adverse devastatoare, pentru ca fac reformele necesare din viitor cu atat mai costisitoare si dificil de realizat”, afirma expertii Uniunii Europene, analizand sistemele de pensii si perspectivele demografice ale tuturor delor 27 de state UE.

In timp ce efectele crizei actuale ar putea sa fie resimtite in economiile statelor membre UE chiar si timp de un deceniu, criza demografica este un fenomen centenar, ale carui efecte nu vor disparea nici macar dupa anul 2050.

Criza actuala a distras insa atentia unor state de la problemele ce vor fi intalnite pe termen lung. Multe state au intarziat sau amanat reformele din sistemul public de pensii, preferand sa contracteze datorie publica pentru a mentine sistemele actuale de pensii, nesustenabile pe termen lung.

Pana in anul 2060 insa, rata medie de dependenta la nivel european (rata de dependenta = populatia de peste 65 de ani / populatia cu varsta intre 15-64 de ani) se va dubla, ceea ce face presiunile asupra sistemelor publice de pensii complet insuportabile.

„Niciun sistem de pensii nu poate supravietui unei asemenea dublari a raportului pensionari:salariati”, arata raportul.

Conform unor statistici prezentate anterior de Eurostat si Uniunea Europeana, Romania va suferi in aceeasi perioada nu o dublare, ci o triplare a ratei de dependenta din sistemul public de pensii, numarandu-se printre statele europene ce vor fi cel mai grav lovite de efectele crizei demografice.

In timp ce actuala criza financiara si economica globala a majorat raportul cheltuieli/venituri al sistemelor publice de pensii cu procente cuprinse in medie intre 5% si 15% in statele UE, criza demografica va dubla practic raportul cheltuieli/venituri prin aceasta dublare a ratei de dependenta. De aceea, expertii UE afirma ca actuala criza va fi depasita de 10 ori ca intensitate de viitoarea criza demografica a pensiilor, pe care literatura de specialitate o numeste „bomba cu ceas a demografiei si pensiilor (demographic timebomb)”.

Avand in vedere faptul ca reformele in domeniu sunt de stricta necesitate, dar ele sunt nepopulare si dificil de implementat, expertii europeni recomanda adoptarea de reforme care sa aseze sistemul public de pensii „pe pilot automat”, cu mijloace de indexare si autoreglare care sa reactioneze automat la schimbarile din sfera demografica si a finantelor publice.

Printre masurile neaparat necesare, raportul UE noteaza cresterea varstei de pensionare, reducerea metodelor de indexare a pensiilor de stat, precum si accentul pus mai puternic pe sistemele de pensii private, ca piloni complementari ai sistemului public.