El a explicat ca organizatia pe care o conduce a luat date din zona sectorului public si a facut un business case, aratand costurile necesare si economiile care ar putea fi realizate prin livrarea beneficiilor sociale pe carduri.

"Vom putea relua discutiile cu Guvernul actual si sa ajungem astfel mai aproape de acest lucru. Mereu se spune <ce se intampla in zona rurala>. Le-am spus clar ca trebuie sa ne asezam cu totii la masa: ministerul Muncii, ministerul de Finante si pe cealalta parte sistemul bancar, astfel incat sa se creeze o predictibilitate in ceea ce priveste volumele beneficiilor sociale care ar putea fi puse pe carduri. Evident ca atunci sistemul bancar poate sa isi faca un business case. Atata timp cat nu exista o predictibilitate pentru volumele care ar putea fi transferate astfel, este foarte greu sa ceri bancilor sa faca aceasta investitie", a declarat Catalin Cretu, la emisiunea Profesionistii in Banking.

In momentul de fata, aceasta distributie a beneficiilor sociale se face prin mandat postal, care are un cost mai mare decat prin carduri - Catalin Cretu

Legea cash-back, o noua oportunitatie pentru a penetra mediul rural

Daca mediul rural a fost ocolit pana acum de banci, legea cash-back va oferi o noua oportunitate ca bancile sa penetreze mai repede zonele rurale. Legea cash-back este in discutie in Parlament, a trecut de comisia de Buget-Finante si se afla in prezent la Camera Deputatilor.

Legea include si o clauza care obliga anumiti comercianti cu vanzari de peste 10.000 de euro anual sa accepte plata cu cardul, deci sa isi instaleze POS-uri. Totusi, si intr-o lege mai veche, din 2003, exista obligatia instalarii unui POS pentru toti comerciantii cu un volum de vanzari de peste 100.000 euro anual, dar in mediul rural nu prea se fac astfel de afaceri, iar legea "nu a fost nici urmarita pentru a se aplica".

De aceea, initiatorii legii cash-back au reluat obligativitatea instalarii de POS-uri.

Potrivit lui Cretu, legea cash-back ar facilita nu doar serviciul de disbursare de cash la POS, dar si introducerea POS-urilor la comerciantii din zona rurala. In prezent, exista peste un milion de carduri emise in zona rurala pentru cei care primesc subventiile APIA, deci "exista un cap de pod important".

"Fermierii care primesc aceste subventii au carduri, iar pe aceste carduri se disburseaza sume semnificative, peste un miliard de euro pe an. Probabil ca cei care au acesti bani circula insa destul de des la oras", mentioneaza Cretu, referindu-se la faptul ca multi beneficiari APIA nu fac prea multe plati cu cardul in mediul rural.