Finalul anului 2010 venea cu vesti bune pentru aproape toate statele puternice din lume. Economiile incepeau sa se redreseze, iar rand pe rand tari precum Suedia, Spania sau Italia anuntau iesirea din recesiune. Totusi, in 2011, criza datoriilor statelor a izbucnit atunci cand statisticile Greciei s-au dovedit a fi gresite, iar guvernul elen s-a aflat in pragul falimentului.

Ponderea datoriei publice a Greciei este de peste 120% din PIB, adica dublu fata de maximul admis pentru un stat din Zona Euro. Grecia nu este, insa, singura tara care s-a indatorat pentru a creste in mod necontrolat cheltuielile. Spania si Portugalia au procedat in mod similiar.

Statele cu politici fiscal-bugetare prociclice in perioada anterioara crizei se confrunta in prezent cu deficite din ce in ce mai mari, iar deficitele bugetare au condus si la datorii publice majore.

Citeste si:
Harta crizei: Cat timp au stat economiile din UE in recesiune?
Top 15 state ingropate in datorii

Un deficit bugetar mare se traduce printr-un nivel al cheltuielilor statului ce depaseste cu mult veniturile incasate din impozite si taxe. Acest deficit trebuie sa fie finantat, iar daca veniturile nu pot fi suplimentate, prima solutie este cea a ajustarii, dar pe aceasta o evita toti politicienii. In final, guvernele au recurs la solutia imprumuturilor. Statele din intreaga lume au facut zeci de mii de emisiuni de titluri pentru a-si finanta datoriile, majorand nivelul datoriei publice.

Harta crizei: Cat timp au stat economiile din UE in recesiune?

Harta crizei: Cat timp au stat economiile din UE in recesiune?

Fiecare stat are un rating pentru creditele sale si, de cele mai multe ori, acest rating corespunde si emisiunilor de titluri de stat. In trecut, titlurile de stat erau considerate ca fiind cele mai sigure active ce pot fi achizitionate de banci pentru ca nimeni nu isi punea problema ca un stat puternic sau o economie din Zona Euro ar putea sa ajunga in pragul falimentului.

Toate bancile au cumparat titluri, statele au continuat sa cheltuie si sa se imprumute, datoriile au fost rostogolite pe termen scurt si, astfel, unele state au ajuns cu o datorie mai mare decat Produsul Intern Brut. Italia, Islanda si Grecia sunt doar trei dintre statele a caror datorie publica este de peste 100% din PIB. Mai grav, datoria publica a Japoniei este de 225% din PIB.

Citeste si:

Datoria statelor isi are radacini si in criza creditelor ipotecare din 2008 din SUA, criza care a facut ca marile banci de pe Wall-Street si din Europa sa se clatine, astfel ca bancile centrale le-au acordate sute de miliarde de euro pentru a se redresa. Astazi, in cazul in care cotatiile bondurilor din portofoliile bancilor se prabusesc, cine va mai pompa bani in marile institutii finaciare daca statele sunt deja ingropate in datorii?

Citeste si:
Cine urmeaza dupa retrogradarea SUA? Vezi top 3 tari

Datoria publica uriasa, dezordinea de pe scena politica si nu numai mentin Japonia in atentia agentiilor de rating, multi analisti anticipand ca a treia mare economie a lumii va fi urmatoarea tinta pentru reducerea calificativului de credit, transmite Reuters, citat de Mediafax.

Decizia S&P de a reduce ratingul Statelor Unite cu o treapta, la AA+, in principal din cauza divergentelor de pe scena politica, a modificat intr-o anumita masura perceptia asupra ratingurilor de tara, plasand in centrul atentiei climatul politic in cazul statelor dezvoltate, cu datorii uriase.

Credeti ca retrogradarea ratingului Statelor Unite o sa conduca la efecte negative pentru economia mondiala mai mari decat cele produse de falimentul Lehman Brothers? Cum comentati?