Saxonia, unul dintre cele mai sarace landuri germane, intentioneaza sa dea in judecata Guvernul cancelarului Gerhard Schroeder, sub acuzatia ca noua legislatie impiedica societati
precum Syngenta AG sa realizeze cercetari, in plan local, privind culturile modificate genetic, transmite Bloomberg.

Anul trecut, Guvernul federal a adoptat o lege ce permite fermierilor sa solicite despagubiri daca culturile lor traditionale sunt contaminate de culturile modificate genetic din apropiere. Criticii acestei prevederi sustin ca legea este vaga, iar riscurile pentru companii sunt atat de mari incat nu-si permit nici macar sa efectueze teste.

"Constitutia federala garanteaza libertatea de a efectua cercetari si libertatea antreprenoriatului", a afirmat Jens Katzek, directorul societatii Bio Mitteldeutschland, ce promoveaza interesele industriei de biotehnologie, din acest land german - zona agricola care, in februarie, a inregistrat o rata a somajului de 21 de procente.

Syngenta, companie elvetiana cu sediul la Basel, a intrerupt testele derulate in Germania si a consolidat operatiunile de cercetare din Statele Unite, in parte din cauza publicului reticent si a legislatiei restrictive din Europa.

Uniunea Europeana nu s-a grabit sa adopte biotehnologia in agricultura - spre deosebire de Statele Unite-, iar din cele 25 de state membre UE, numai Spania agreeaza culturile modificate genetic, in scopuri comerciale.

"Vrem sa facem cercetari acolo unde exista o piata pentru asemenea produse", a declarat Markus Payer, purtator de cuvant al companiei Syngenta - cel mai mare producator de substante chimice pentru agricultura din lume.

Procesul va fi intentat astazi, potrivit lui Jeannine Kallert, purtator de cuvant al Ministerului de Afaceri Economice al landului Saxonia. Tot astazi debuteaza Forumul BioVision World Life Sciences - la care vor participa directorii companiilor din industria biotehnologiilor (precum DuPont), grupurile de critici si reprezentanti ai autoritatilor de reglementare.
Guvernul federal se asteapta ca acuzatiile sa fie retrase, a declarat Marie-Luise Dittmar, purtator de cuvant al Ministerului Federal pentru Protectia Consumatorului, Alimentatie si Agricultura.

"Opozitia isi afirma mereu punctul de vedere si spune ca nu doreste OMG-uri (organisme modificate genetic). Regiunea noastra este puternic reprezentata in acest sector si noi vrem OMG-uri", a declarat Jens Katzek, directorul societatii Bio Mitteldeutschland.
Landul Saxonia, situat in fosta Germanie de Est, "gazduieste" Centrul federal de cercetare a soiurilor de plante cultivate si Institutul de la Leibniz de cercetare a ingineriei genetice si culturilor. In 2003, regiunea a consemnat un Produs National Brut de 44,2 miliarde de euro, de zece ori mai mic decat cel al celui mai bogat land german.

"Argentina era in stare falimentara, in urma cu cativa ani, si si-a revenit in urma investitiilor", a mai spus Katzek. "Si noi ne dorim acest impact economic pozitiv", a continuat acesta.

Culturile modificate genetic variaza de la cereale pana la tomate, ale caror materiale genetice au fost modificate pentru a le conferi calitati precum rezistenta la pesticide.

Vanzari de aproape cinci miliarde de dolari, in 2004

Anul trecut, OMG-urile au fost cultivate de aproape 8,25 de milioane de fermieri, comparativ cu sapte milioane de fermieri, in 2003 - potrivit Serviciului International pentru Achizitia de Biotehnologii pentru Agricultura. Vanzarile au crescut cu 15 la suta, pana la valoarea de 4,7 miliarde de dolari, potrivit aceleiasi surse.

Anul trecut, Spania a cultivat 0,1 milioane de hectare de OMG-uri, comparativ cu 47,6 milioane de hectare in Statele Unite si 16,2 milioane de hectare in Argentina.

Criticii culturilor modificate genetic se tem ca produsele ar putea cauza probleme de sanatate.
Uniunea Europeana incearca sa grabeasca procesul de aprobare a OMG-urilor, dupa ce, anul trecut, a anulat un moratoriu de sase ani privind aprobarea alimentelor produse din culturi modificate genetic. Produsele declarate "sigure" de Uniunea Europeana vor trebui aprobate de fiecare tara membra in parte, sau de Comisia Europeana.

Compania Bayer, cu sediul la Leverkusen (Germania), cel de-al doilea mare producator de substante chimice pentru agricultura din lume, a anuntat ca ar putea reduce volumul de marfa disponibila pe piata, din cauza opozitiei la nivel politic.

In urma anuntului privind procesul intentat Guvernului german, actiunile Syngenta, care anul acesta au crescut cu 6,5 procente, au stagnat la 128,7 franci elvetieni, in timp ce titlurile companiei Bayer au pierdut 14 centi, pana la 26,33 euro. De la inceputul anului, actiunile Bayer au crescut cu 12 procente.
Legislatia germana prevede faptul ca fermierii pot solicita daune materiale daca culturile lor traditionale sunt contaminate si, astfel, nu le mai pot vinde sau sunt nevoiti sa le vanda la preturi mai mici decat in mod normal. Legea spune ca toti fermierii din vecinatate pot fi trasi la raspundere daca nu se poate determina in mod cert de unde anume a provenit contaminarea.

Legislatia mai prevede obligativitatea unui registru public care sa arate in ce regiune se cultiva plante modificate genetic.

Statele Unite, Argentina si Canada - cei mai mari trei cultivatori de OMG-uri din lume - au denuntat, in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), restrictiile impuse in Uniunea Europeana.
Anul trecut, Comisia Europeana a aprobat comercializarea de porumb furajer si alimentar, produs de Monsanto, si de porumb alimentar produs de Syngenta - singurul producator de OMG-uri din Uniunea Europeana -, acestea fiind singurele produse de acest fel acceptate din 1998 si pana in prezent.
Cele trei licente au urmat unei serii de dispute intre statele membre UE.