Parlamentul European a adoptat in a doua lectura, "cel de-al treilea pachet" legislativ privind piata interna de energie electrica si gaze naturale. Acest pachet legislativ, propus de Comisia Europeana in 2007, prevede separarea productiei de distributia de gaze naturale si electricitate, lucru ce se va putea face prin separarea proprietatii intre companiile de productie de energie electrica si cele de transmisie pentru a evita "umflarea" artificiala a preturilor, scrie Kommersant, potrivit NewsIn.

Initiatorii acestor cereri revolutionare, continua publicatia rusa, au fost traderii mijlocii care sustineau ca marile companii energetice impiedica accesul lor la retelele de distributie. Atunci institutiile antimonopol europene au cerut companiilor germane RWE si E.ON sa-si vanda propriile retele de distributie. Insa Parisul si Berlinul s-au pronuntat categoric impotriva dezmembrarii fortate a marilor monopoluri energetice regionale, scrie Kommersant.

Documentul adoptat descrie noile reguli ale jocului pe piata energetica europeana. Astfel, statelor UE le-au fost propuse spre alegere una din trei scheme.

Prima optiune permite intreprinderilor integrate vertical sa-si pastreze proprietatea asupra activelor retelei, dar prevede ca reteaua de transport in sine sa fie administrata de un operator de sistem independent, o intreprindere sau o entitate complet separata de intreprinderea integrata pe verticala, care sa indeplineasca toate functiile unui operator de retea.

A doua optiune a permite societatilor sa ramana in proprietatea sistemelor de transport, cu conditia ca acestea sa fie gestionate de un operator independent de transport.

Cea de a treia optiune presupune pastrarea corporatiilor integrate vertical, insa acestea ar trebui sa tina cont de regulile operatorului independent, iar activitatea lor va fi supravegheata de un "organism special de supraveghere". Pentru implementarea acestor reguli statele membre UE dispun de un termen de trei ani si jumatate.

Documentul mai mentioneaza ca aceste reguli trebuie aplicate nu doar companiilor europene, dar si celor din terte tari ce funtioneaza in UE. Aceasta prevedere se refera in primul rand la compania rusa Gazprom, potrivit Kommersant. Pachetul european de liberalizare a pietei prevede ca autoritatile fiecarui stat european pot refuza unei companii intrarea pe piata ei interna in doua situatii: daca aceasta companie nu respecta prevederile legate de separarea productiei si distributiei si in cazul in care pune in pericol securitatea energetica a UE. Daca prima conditie ar putea fi satisfacuta de Gazprom, cea de a doua e una mai degraba politica, considera Kommersant.

"Aceste reguli darama definitiv vechea idee a Gazpromului de intrare pe piata interna a UE. Chiar si in cea de a treia optiune a liberalizarii pietei este mentionata restrictia de a ocupa functii de conducere in companiile operatoare a unor manageri din companii integrate vertical precum Gazprom", mai scrie Kommersant.

Aceasta liberalizare a pietei energetice europene era vazuta de compania rusa aproape ca o catastrofa. In acest sens, vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, a declarat in repetate randuri ca noile reglementari vor distruge schema de livrari ce functioneaza in prezent si vor aduce daune consumatorilor din UE. Gazprom a refuzat joi sa comenteze adoptarea pachetului, adauga Kommersant.

Chiar si in cazul in care proiectul Nord Stream va fi realizat, Rusia nu va obtine acea influenta politica in Europa la care spera si pentru care a initiat acest proiect. In acelasi timp, este putin posibil ca adoptarea masurilor de liberalizare a pietei energiei sa dea un impuls pentru dezvoltarea proiectelor de inlocuire a gazului rusesc in Europa. Polonia deja a semnat un contrat cu statul Qatar pentru o perioada de 20 de ani, de furnizare a gazului natural lichefiat, iar Croatia a anuntat constructia unui terminal de gaze naturale lichefiate exact acolo pe unde ar fi urmat sa treaca South Stream. In acest fel, este putin probabil schimbul gazului rusesc pe influenta politica a Moscovei in Europa, scrie Kommersant.

Remarcabil este faptul ca acest proiect a fost adoptat de Parlamentul European in ziua imediat urmatoare dupa publicarea pe site-ul Kremlinului a noii abordari conceptuale asupra securitatii energetice, un fel de noua carta energetica dorita de Rusia. Prin aceasta, scrie Kommersant, Europa a demonstrat ca de mult timp nu mai mediteaza asupra unor principii de baza, ci elaboreaza activ detalii concrete de functionare a sistemului sau energetic. Si nu intentioneaza reluarea intregului proces prin dezbaterea propunerilor Rusiei.

Probabil, primul loc unde va fi incercata in practica noua schema europeana va fi Ucraina, considera publicatia rusa. Declaratia de la Bruxelles privind modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazului, semnata de premierul Iulia Timosenko si de presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, raspunde din plin spiritului si literei celui "de-al treilea pachet".

Imediat dupa ce sistemul ucrainean de transport al gazelor va fi tranferat in administrarea unuia dintre operatorii europeni, Gazprom va fi nevoit sa-si vanda tot gazul la granita dintre Rusia si Ucraina si nu va mai putea controla parcusul ulterior al acestuia, conchide Kommersant.