Reformele legate de Planul de Stabilitate si Crestere au rolul sa previna declansarea unei noi crize a datoriilor suverane, de tipul celei din Grecia, dupa ce legislatia actuala s-a dovedit ineficienta pentru impunerea unor limite datoriilor si deficitelor, relateaza Reuters, conform Mediafax.

Ideile de reforma sunt dezbatute intr-un for numit Task Force, format din ministrii de Finante, care s-a reunit pentru prima oara in luna mai.

"Ministrii vor discuta tipurile de sanctiuni care ar trebui aplicate, daca acestea trebuie sa fie automate, sau daca trebuie aplicate numai corectiv sau si preventiv", a declarat o sursa din zona euro, apropiata situatiei.

Surse din zona euro au aratat ca exista o anumita frustrare in randul tarilor UE in legatura cu ritmul progreselor, mai ales ca termenul limita a fost stabilit pentru sfarsitul lunii octombire, cand reforma trebuie sa fie aprobata de summitul liderilor comunitari.

"Intram intr-o anumita criza de timp. Discutiile evolueaza in directia buna, dar sentimentul general este ca lipsesc detaliile", a spus prima sursa citata.

Un alt oficialul a aratat ca discutiile nu au progresat prea mult, se afla inca la nivel de principii.

"Toata lumea este de acord ca ar trebui ca sanctiunile sa fie mai ferme si sa fie aplicate automat, dar sunt putin frustrat ca discutiile nu au intrat in detalii", a spus un al doilea oficial.

Citeste si:

Sursele au mai spus ca exista un acord general ca guvernele trebuie sa dea o atentie mai mare nivelului datoriilor, dar nu s-au discutat si mijloacele de a monitoriza si sanctiona comportamentul gresit.

Ministrii vor discuta totodata si solicitarea Romaniei si altor opt tari din UE privind excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor si al datoriilor, astfel incat statele care aplica reforme pentru consolidarea finantelor publice sa nu fie penalizate.

Cele noua state au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicita schimbarea modului de calculare a datoriei de tara.

Scrisoarea, adresata Comisiei Europene si presedintelui Uniunii Europene, Herman van Rompuy, a fost semnata de ministrii finantelor din Romania, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania si Letonia. Recalcularile propuse sunt legate de alocatiile acordate sistemelor de pensii private, iar initiativa apartine Poloniei si Ungariei.

Una din surse a spus ca propunerea nu este sustinuta de unele state membre mari, pentru ca nu au astfel de sisteme de pensii.

"Costurile reformei pensiilor vor fi luate indirect in considerare, Comisia Europeana va tine seama de ele la evaluarea deficitelor si datoriilor", a spus oficialul.

Rezultatul va depinde in mare masura de determinarea Poloniei, unul dintre cele mai mari state implicate, de a obtine ceea ce solicita, a prdcizat el.