Pe scurt, propunerea legislativa elimina obligatia de constituire a garantiei de buna conduita, obliga contestatorul sa se adreseze in primul rand autoritatii contractante si ofera, in plus fata de actuala legislatie, posibilitatea de alegere intre contestarea procedurii de achizitie in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) sau contestarea in fata instantei de judecata.

Fara garantie de buna conduita

Propunerea lansata in dezbatere publica elimina obligatia de constituire a controversatei garantii de buna conduita, in prezent necesara ori de cate ori se formuleaza o contestatie sau o plangere. Din teama de a nu fi penalizati prin retinerea acestei garantii de conduita, cei mai multi ofertanti nemultumiti de rezultatul unei proceduri de licitatie erau reticenti in privinta contestarii acestui rezultat. Odata cu eliminarea acestei garantii suplimentare, numarul celor care contesta o procedura de licitatie va creste cu certitudine, ceea ce va duce la intarzierea sau chiar blocarea unor proiecte de achizitie publica si va avea, astfel, un impact semnificativ asupra investitiilor aflate pe agenda autoritatilor publice.

Noi pasi in formularea contestatiei

Proiectul de lege introduce noi pasi de parcurs inainte de a se formula orice contestatie. Spre exemplu, contestatorul este obligat sa se adreseze intai autoritatii contractante si sa solicite revocarea sau remedierea pretinsei incalcari a legislatiei privind achizitiile publice. Odata ce aceasta solicitare a fost transmisa, autoritatea nu va avea dreptul de a incheia contractul de achizitie publica pana la trecerea unui termen de 10 zile de la rezolvarea solicitarii. Este important de retinut ca in cazul in care contestatorul nu s-a adresat intai autoritatii, nu va putea merge mai departe in etapele ulterioare cu procedura de contestatie. Daca persoana care a formulat solicitarea catre autoritate nu primeste un raspuns in termen de 3 zile sau autoritatea contractanta nu revoca actul contestat, contestatorul va putea sa isi valorifice drepturile prin intermediul unei contestatii in fata CNSC sau a instantei de judecata.

O noutate fata de actuala legislatie este prevederea a doua modalitati distincte de a contesta actele din cadrul unei proceduri de achizitie publica: fie prin metoda prevazuta in actuala legislatie, adica depunerea unei contestatii la CNSC, fie pe calea contestatiei adresate instantei de judecata. Trebuie mentionat, insa, ca aceasta dualitate a existat, pentru o scurta durata de timp, si in forma anterioara a legislatiei, dar nu a mai fost preluata in legislatia aplicabila in prezent. Desigur, fiecare dintre cele doua optiuni, sesizarea CNSC sau a instantei, prezinta avantaje si dezavantaje, pe care le vom discuta separat in cele ce urmeaza.

Contestarea in fata CNSC

In reglementarea actuala nu exista o limitare pentru completarea contestatiei astfel incat, in practica, operatorii economici obisnuiau sa completeze motivele contestatiei initiale, in mai multe randuri, ceea ce a condus la o denaturare a scopului contestatiei si, in final, la prelungirea termenului de solutionare. Noua reglementare prevede expres interdictia de a completa o contestatie odata ce a fost redactata si depusa la CNSC, punand capat controverselor create in practica privind aceste modificari. In schimb, operatorii economici vor avea dreptul sa consulte raportul procedurii de atribuire si informatiile din cadrul propunerilor tehnice si financiare depuse in cadrul licitatiei, care nu au fost declarate confidentiale, dupa comunicarea rezultatului procedurii, astfel incat sa poata cunoaste toate aspectele care pot face obiectul unei contestatii, respectiv si acele aspecte care, in mod traditional, faceau obiectul unor completari succesive ale contestatiilor.

Contestarea in fata instantei de judecata

Contestarea pe cale judiciara se poate dovedi, in final, un remediu mai putin eficient pentru operatorii economici. In general, procedura in fata instantei de judecata presupune un timp de solutionare mai indelungat, dat fiind parcursul administrativ al dosarului si imperativul respectarii principiilor care guverneaza judecata. Cu toate ca reglementarea in discutie propune termene scurte pentru judecata si pentru redactarea si comunicarea actelor, este posibil ca procedura in fata Consiliului sa fie preferabila pentru contestatori, prin prisma duratei reduse a acesteia.

In acelasi timp, procedura judiciara presupune costuri care nu se regasesc in procedura derulata in fata CNSC, respectiv taxele de timbru. Taxele de timbru se calculeaza la valoarea contractului, astfel incat, in functie de aceasta valoare, taxa datorata de contestatori poate ajunge la o valoare de peste 10.000 de euro, ceea ce, in mod evident, poate descuraja operatorii sa recurga la procedura judiciara.

Nu in ultimul rand, remarcam ca proiectul legislativ introduce posibilitatea de a cere instantei de judecata suspendarea procedurii de atribuire, atat in faza contestatiei, cat si in faza plangerii, conditionata prin depunerea unei cautiuni. Cu alte cuvinte, se reglementeaza in mod expres posibilitatea contestatorilor de a se adresa instantei de judecata, in anumite conditii, cu o cerere de suspendare a procedurii. Textul actual nu recunoaste aceasta posibilitate, ceea ce a determinat, in timp, o practica destul de variata, atat in privinta mijloacelor alese de parti pentru a cere suspendarea unei proceduri de achizitie publica, cat si a solutiilor pronuntate de instante.

Citeste si:

In privinta costurilor asociate acestei proceduri, sumele care pot fi indisponibilizate cu titlu de cautiune reprezinta 2% din valoarea contractului, dar nu mai mult de (i) 8.000 euro pentru contractele de achizitie de produse/ servicii sau concesiune de servicii, dar pentru care nu este obligatorie publicarea in JOUE, (ii) 20.000 euro pentru contractele de achizitie sau concesiune de lucrari, dar pentru care nu este obligatorie publicarea in JOUE, respectiv de (iii) 200.000 euro, pentru contractele de achizitie de produse/ servicii sau concesiune de servicii a caror publicare in JOUE este obligatorie. In contextul in care suspendarea unei proceduri de achizitie publica poate deveni vitala pentru a stopa o avalansa de contestatii si procese ulterioare formularii unei contestatii, remarcam, totusi, ca sumele indisponibilizate pentru astfel de cereri pot ajunge la valori destul de ridicate.

Proiectul de lege privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica si a contractelor de concesiune si pentru organizarea si functionarea CNSC, inlocuieste actualul Capitol IX din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii si face parte dintr-un pachet de legi destinat sa modifice integral actuala legislatie in materia achizitiilor publice.

Articol scris de Raluca Marcu (Managing Associate) si Sonia Vigdorovits (Associate) in cadrul casei de avocatura bpv GRIGORESCU STEFANICA